„Taxa pe stâlp“ micşorează profiturile tuturor companiilor de utilităţi listate, Nuclearelectrica a fost părăsită de investitorii privaţi pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi va împărţi cu Hidroelectrica coşul reglementat de energie electrică pentru consumatorii casnici, Transgaz duce povara nerealizării Nabucco.
Ce poate fi mai sigur decât să ai o cotă-parte (fie şi una minusculă) din afacerile unui monopol? Cam aşa s-au gândit toţi cei care au participat la ofertele publice iniţiate de stat la bursă. Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz s-au deschis spre investitorii privaţi în ultimii ani, promiţând profituri sigure din pieţe în care aveau poziţii de monopol sau duopol.
După un start promiţător, profiturile Transelectrica au început să scadă accelerat deoarece compania a avut nevoie de tot mai mulţi bani pentru interconectare, iar creditele în valută contractate au început să atârne tot mai greu după 2007, când leul şi-a început devalorizarea. Transgaz a fost o companie promiţătoare până în momentul în care apropierea liberalizării totale a tarifelor a adus în discuţie scăderea consumului; ulterior, s-au contabilizat efectele renunţării la gazoductul Nabucco (Transgaz a marcat o pierdere de 110 milioane lei). La Romgaz, interesul a fost mare în oferta publică, deşi resursele estimate ale companiei nu făceau faţă decât unei exploatări de 11 ani în ritmul din prezent. A apărut apoi taxa pe stâlp şi perspectiva profiturilor companiilor de stat s-a redus cu 10-20% (Hidroelectrica estima că va plăti 40 milioane euro în urma acestei taxe, Transgaz, o companie cu active de 4 ori mai reduse, ar putea achita deci 10 milioane euro, cam 15% din profitul anului 2012, un an bun). Pentru stat e doar recirculare, ce pierde prin dividendele reduse ia prin taxa pe stâlp; pentru un acţionar privat al companiilor afectate nu prea există compensaţie pentru scăderea cotaţiilor bursiere.
A apărut apoi vestea că ANRE va impune ca structura coşului reglementat pentru consumatorii casnici să se limiteze la energia produsă de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Asta înseamnă profituri mai mici pentru cele două companii şi, implicit, dividende mai mici pentru acţionari (Hidroelectrica se va lista vara viitoare) pentru că vor avea mai puţină energie de vândut în piaţa concurenţială, unde preţurile sunt mai mari decât pentru populaţie.
Ultima veste proastă
Companiile Enel (Italia) şi ArcelorMittal au decis să părăsească proiectul de peste 6 miliarde de euro al construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă (CNE), astfel că statul, prin Nuclearelectrica, rămâne unicul acţionar implicat în acest proiect, arată Mediafax.
Nuclearelectrica (SNN) trebuie să plătească 18 milioane de lei (4 milioane euro) pentru acţiunile deţinute de Enel şi ArcelorMittal la EnergoNuclear, firma mixtă înfiinţată pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă (Enel deţinea echivalentul a 9,15% din acţiuni iar ArcelorMittal are 6,2%). Asta înseamnă o reducere corespunzătoare a profitului Nuclearelectrica din 2013 şi asta nu e tot. În plus, efortul financiar al companiei va fi semnificativ mai mare după demararea construcţiei reactoarelor, nemifiind împărţit cu alţi investitori. Deci o nouă reducere a dividendelor pentru micii investitori SNN.
Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel, ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez. Acordul de investiţii a fost semnat în 2008 şi apoi a fost prelungit de mai multe ori. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect. Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect, dar în prezent are negocieri cu compania chinezească CGNPC.
