Parlamentul ar putea desecretiza contractele de privatizare

Parlamentarii ar putea avea acces la documentele de privatizare, dar numai dupa semnarea acestora, pentru a le folosi in scop de documentare la elaborarea proiectelor de legi post-privatizare sau pentru a se informa in legatura cu cazurile in care sunt semnalate probleme in procesul de privatizare. In cazul descoperirii unor nereguli, parlamentarii ar putea folosi aceste informatii, politic, pentru a le aduce la cunostinta opiniei publice, in conferinte de presa.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat o propunere legislativa initiata de patru senatori care au cerut acces la contractele de privatizare gen Petrom sau Sidex, incheiate pana in prezent, invocand prevederile art. 111 alin. 1 din Constitutia Romaniei si faptul ca statul nu poate tine un document ascuns in fata uneia din cele mai importante institutii – Parlamentul.
Mihai Lupoi (D.A.), Cretu Ovidiu Teodor si Toma Ion (PSD) si Antonie Stefan Mihail, independent, i-au convins pe colegii lor din Senat cu prevederea constitutionala, asezata la baza propunerii lor legislative, potrivit careia "Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora”.

Acces neingradit la intreaga documentatie

Initiatorii au ajuns la desecretizarea contractelor de privatizare prin propunere legislativa deoarece, sustin ei, in ciuda prevederilor constitutionale, in practica institutiile care detin aceste documente – AVAS, APAPS si MEC – au refuzat sa prezinte documentele solicitate din ratiuni comerciale de confidentialitate.
Accesul neingradit la intreaga documentatie de privatizare si mai ales accesul la contracte se impune, in opinia initiatorilor, avand in vedere actele legislative care reglementeaza domeniul privatizarii, dar si pentru intelegerea efectelor post-privatizare. In plus, sustin ei, sunt necesare pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Guvernului in domeniul privatizarii.

Exceptiile ridicate de Senat

Senatul a acceptat fara probleme ideea desecretizarii contractelor de privatizare, dar au introdus ca restrictie conditia ca de la aceasta obligatie sa fie exceptate informatiile care au caracter confidential, potrivit clauzelor contractuale.
Cat priveste procedura, solicitarea pentru obtinerea unor documente punctuale s-ar face in numele solicitantului de catre presedintele Camerei Deputatilor, al Senatului sau al comisiei parlamentare, dupa caz. Reprezentantii autoritatilor vor transmite copiile documentelor solicitate, semnate in conformitate cu originalul, iar parlamentarii se obliga sa le foloseasca in scopul pentru care le-au solicitat si sa raspunda de ele.
Deputatul liberal Gheorghe Zamfir a insistat pe importanta accesului la astfel de documente, pentru ca „atunci cand apar probleme in legatura cu o privatizare parlamentarii trebuie sa poata face referire la documente si sa le foloseasca, inclusiv in conferinte de presa, politic”. Deputatii parte la discutii, dar si senatorii initiatori ai propunerii legislative, au insistat pe accesul liber la astfel de documente, pentru ca Parlamentul Romaniei este o institutie fundamentala a statului, dupa cum a precizat senatorul Cretu Ovidiu Teodor.

Comisia juridica s-a opus

Daca la Comisia juridica deputatii au votat pentru desecretizarea contractelor de privatizare, la Comisia pentru industrii deputatii au dat aviz negativ, pe motiv ca nu fiecare parlamentar poate deveni un mic Sherlock Holmes.
Privatizari n-au facut numai AVAS, FPS si APAPS, spune deputatul Mihai Tudose (PS), presedintele Comisiei pentru industrii, ci si Ministerul Sanatatii, de exemplu, sau alte structuri. Problema este ca aceste contracte comerciale, incheiate de stat, sunt exceptate de la legea accesului la informatiile publice, tocmai pentru ca au prevederi de confiden-tialitate.
In plus, mai spune Tudose, parlamentarii nu pot fi organe de ancheta decat in doua situatii: cand este de competenta Comisiei de abuzuri (care a fost formata in acest sens) si cand prin votul plenului se accepta infiintarea unei comisii de ancheta pentru cercetarea unei situatii date. Daca e vorba de a desecretiza aceste contracte pentru a iesi pe piata cu nu stiu ce conditii oneroase dintr-un contract de privatizare, practic, negam rolul institutiilor statului, abilitate ca sa faca acest lucru – procuratura, justitia, care au toate drepturile sa faca anchetele lor, mai spune deputatul Tudose.
In ciuda acestor aprecieri, propunerea legislativa va merge la plen cu raport favorabil, pentru adoptare.