Dacă Ungaria ar fi cedat la presiunile externe, precum cele ale Comisiei Europene (CE), aşa cum a făcut România, ar fi fost acum într-o situaţie economică mult mai proastă decât cea în care se află acum, a afirmat preşedintele Comisiei Economice din Parlamentul de la Budapesta, Antal Rogan, potrivit Mediafax.
CE a cerut rcent Ungariei să retragă două legi din Parlament. Una dintre acestea se referă la banca centrală a Ungariei, iar executivul european şi FMI consideră că afectează independenţa instituţiei. A doua iniţiativă legislativă vizează stabilitatea fiscală.
Ungaria primeşte multe scrisori precum aceasta, despre taxa bancară sau taxele pe diferite sectoare economice, a spus Rogan, citat de cotidianul ungar Portfolio.
Dacă Ungaria ar fi făcut cum i s-a cerut în aceste scrisori, aşa cum a procedat România, ţara ar fi fost într-o situaţie mult mai proastă decât cea în care se află acum. Creditarea a scăzut în România, la fel ca în Ungaria, în timp ce guvernul român a redus salariile cu 25% şi pensiile cu 15% (intenţia Guvernului de a reduce pensiile cu 15% a fost respins de Curtea Constituţională – n.r.), a adăugat Rogan.
Parlamentarul ungar, membru în partidul de guvernământ Fidesz, a declarat că tratează astfel de cereri cu precauţie, parţial din cauză că ţările din zona euro au problme mari. Exercitarea de presiuni asupra Ungariei are legătură şi cu participarea ţării în pactul UE, a spus el.
Discuţiile cu FMI vor continua probabil în ianuarie, a declarat Rogan, adăugând că vede şanse reale pentru un acord, deoarece Ungaria nu vrea o linie de credit efectivă, ci să se asigure că ţara se poate finanţa în anii următori.
Guvernatorul Băncii Ungariei, Andras Simor, va rămâne în funcţie până la sfârşitul mandatului, în 2013, iar fuziunea băncii cu autoritatea de reglementare a pieţei financiare (PSZAF) ar putea fi pusă pe agendă după. Guvernul nu a vrut să-l schimbe pe Simor, a vrut doar să pregătească o viitoare fuziune cu PSZAF, a spus parlamentarul.
Delegaţia UE/FMI care a plecat subit vineri de la Budapesta, în timpul discuţiilor preliminare pentru un nou acord, au avut trei cereri, iar acestea au fost îndeplinite de Ungaria, a spus el.
Prima a fost o înţelegere cu Asociaţia Băncilor, iar a doua ajustarea bugetului pe anul următor la aşteptările economice la nivel european şi o rată de schimb euro/forint revizuită.
A treia cerere a fost retragerea amendamentelor propuse la Legea Băncii Centrale sau consultaţii pe marginea acestora. Ungaria s-a consultat cu BCE. Autorităţile de la Budapesta au îndeplinit integral 13 cerinţe ale BCE, una în proporţie de 50%, iar ultima au neglijat-o întrucât ţara nu face parte încă din zona euro.
Dezbaterea privind banca centrală este legată de eventuala extindere a consiliului de politică monetară cu două locuri, a afirmat Rogan. Trei dintre mandatele celor şapte membri ai consiliului guvernatorilor, inclusiv cel al lui Simor, expiră în 2013.
Banca Ungariei a majorat dobânda cheie de două ori consecutiv în noiembrie şi decembrie, iar guvernul consideră că deciziile au impact negativ asupra economiei.
Guvernul român a redus în vara anului trecut salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană. Alte măsuri luate de autorităţile române sunt creşterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe câştigurile de capital sau creşterea impozitelor pe proprietate. Guvernul a vrut să reducă şi pensiile cu 15%, însă măsura a fost respinsă de Curtea Constituţională.
De la începutului acestui an, salariile în sectorul public au fost majorate cu 15%.
