UPDATE 15.40: Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, miercuri, că raportul Comisei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), remarcă rezultatele „impresionante” pe care instituţia le-a înregistrat în identificarea şi combaterea corupţiei la nivel înalt şi local. Mai mult, creşterea numărului de sesizări din partea populaţiei ilustrează o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA.
Citeşte şi: Cum este descrisă activitatea DNA în noul raport MCV
UPDATE 14.00: Guvernul de la București consideră că ultimul raport MCV, publicat miercuri, este favorabil României.
„Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) publicat astăzi de Comisia Europeană reconfirmă progresele continue și constante înregistrate de România în toate domeniile evaluate”, consideră Guvernul.
Experții Comisiei Europene fac 14 recomandări pentru autoritățile judiciare din România, incluse în raportul MCV publicat, miercuri, la Bruxelles.
Citește și: Guvernul României salută recomandările din noul raport MCV
Raportul avertizează că anul 2016 este foarte important pentru România și menționează, în acest context, problemele pe care le au o serie de parlamentari români. Printre altele, aceștia sunt criticați pentru conflictul de interese existent între funcțiile lor politice și activitațile din sfera economică.
„În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat în rapoartele privind MCV anterioare. Deși majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri”, subliniază raportul MCV.
În schimb, autoritățile de la Bruxelles salută progresele înregistrate în combaterea corupției de la nivelul administrației locale.
„O tendință specifică a fost identificarea corupției la nivel local. Începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali. Arestarea primarului municipiului București în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme”, subliniază raportul MCV.
‘În cursul anului trecut, România şi românii au dovedit că au voinţa de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar. Demonstraţiile în masă împotriva corupţiei au evidenţiat cât de importante sunt aceste probleme pentru cetăţenii români. De-a lungul anului trecut, am constatat că sistemul judiciar şi parchetul anticorupţie au dat dovadă de profesionalism şi de angajament, obţinând rezultate bune în urmărirea penală a cazurilor de corupţie; de asemenea, reformele au fost asumate la nivel intern. Este încurajator să văd că România a continuat să realizeze reforme şi că această tendinţă pozitivă a continuat în 2015. În 2016, aceste eforturi trebuie intensificate şi axate pe prevenirea corupţiei şi pe asigurarea condiţiilor necesare pentru ca judecătorii să îşi poată îndeplini în continuare atribuţiile în mod corespunzător’, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Frans Timmermans consideră că „în ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism, demonstrându-şi inclusiv capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală, să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi să fie pregătit să apere independenţa sistemului judiciar. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante. Menţinerea acestei tendinţe este un semn că România realizează progrese durabile în direcţia îndeplinirii obiectivelor MCV”.
Miercuri dimineață, înainte de publicarea raportului MCV, președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, exprima deja rezerve cu privire la acest document. Tăriceanu a spus că rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare ”nu i se par deloc obiective” şi că le priveşte cu din ce în ce mai puţin interes.
„Nu mi se pare deloc corect modul în care procedează Comisia Europeană faţă de progresele enorme pe care le-a făcut România în ultimii ani în toate privinţele şi de aceea vă spun că privesc cu din ce în ce mai puţin interes aceste raporturi care nu mi se par deloc obiective”, a declarat Tăriceanu.
Președintele Senatului susține că MCV s-a transformat într-un mecanism prin care României îi sunt impuse anumite ţinte.
„N-am să comentez acum criticile MCV. Am de multe ori senzaţia că în loc ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să funcţioneze ca atare, aşa cum a fost conceput, el s-a transformat numai într-un mecanism perpetuu prin care sunt anumite ţinte puse României şi ţintele se îndepărtează”, a afirmat Tăriceanu.
Acum o săptămână, șeful cancelariei prezidenţiale Dan Mihalache, declara că raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ce urma să fie publicat la 27 ianuarie, va fi unul favorabil.
„Cred că va fi un raport favorabil”, a declarat, la acel moment, Dan Mihalache.
Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză a principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile Statului Român, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
