Parcurile, spatiile verzi si fantanile arteziene sunt ingropate in asfalt

De la inceputul acestei veri, autoritatile craiovene au declansat un adevarat razboi impotriva spatiilor verzi si fantanilor arteziene ale orasului. In numele unei asa-zise „ameliorari teritoriale”, sute de hectare de spatii verzi au disparut cat ai bate din palme. Ca si cum asta n-ar fi de ajuns, edilii craioveni au mai ras si doua oaze din desertul de asfalt si beton.

Fantana arteziana din fata Universitatii din Craiova, loc in care studentii craioveni gaseau linistea si relaxarea mult dorite dupa cursuri, a fost desfiintata in luna august, in numai doua zile. Acum pe acolo circula masini, iar racoarea oferita de umbra fantanii este inlocuita de noxele emanate de tevile de esapament. Aceeasi soarta a avut-o la inceputul acestei saptamani si emblematica „Ciuperca” de langa Stadionul „Ion Oblemenco”, fantana arteziana care, spun cei mai in varsta, a fost martora tuturor bucuriilor si necazurilor suporterilor „Stiintei”. Aceasta era amplasata intr-o intersectie, in jurul ei circulandu-se in sens giratoriu. Daca locul celei din fata Universitatii a fost luat de asfaltul carosabilului, in locul „Ciupercii”, edilii inca n-au hotarat ce sa puna.
In toate orasele lumii civilizate si chiar si in orase romanesti, precum Timisoara, Turnu-Severin, Cluj, Iasi etc., se pune accent pe zonele verzi si pe fantanile arteziene, acestea purificand aerul si formand o bariera impotriva poluarii. In zilele toride de vara, oriunde sunt bineveniti cativa stropi de apa. In Craiova, asfaltul si betonul au inghitit pana acum sute de hectare. „Era inclinata si nu mai prezenra garantie. Soclul acesteia era prea mic in raport cu circumferinta superioara a structurii si risca sa se prabuseasca in orice moment. La primarie inca nu s-a hotarat ce se va face in locul acestei fantani”, a spus Ion Mihai, coordonatorul operatiunii de demolare a monumentului din patrimoniul craiovean, cunoscut de toti localnicii sub denumirea de „Ciuperca”, din cauza formei sale. Aceasta nu era numai un simbol al orasului, ci si un reper pentru intalniri. Pozitia usor inclinata a ciupercii nu era o noutate. De zeci de ani, craiovenii stiau ca apa curgea pe o parte din structura suspendata – „palaria ciupercii”. Asa a ramas de la unul din cutremure, dupa cum sustin unii craioveni, in timp ce altii spun ca s-a inclinat singura, dar nu se stie exact cand. Asta insa nu mai conteaza. Marti, edilii craioveni au „inclinat-o” de tot. Pana spre seara ciuperca a fost distrusa complet de un utilaj al primariei. „O sa ia vreunul pamantul asta de sub ciuperca si o sa-si faca vila aici”, a zis un trecator, spectator la demolatul acelui monument. Ceva, ceva stia omul.

Vile construite peste noapte

In tot mai multe parcuri craiovene, locul copacilor este luat de vile construite peste noapte. Jocurile sunt simple: smecherii cu bani multi scot parca din buzunar cate un fost proprietar sau mostenitor al acestuia, merg cu el la primarie sau, daca e cazul, la Judecatorie, unde acesta revendica terenul din parc. Odata cel in drept pus in posesie – si nu stiu cum se face, dar in astfel de cazuri functionarii publici se misca extrem de repede – gata si actele de vanzare a bucatii de parc, iar in doua-trei luni este pusa si tigla pe vila. Nu contestam dreptul la proprietate, insa nu intelegem cum un batran pe la tara bate drumul primariei sale ani de zile dupa o palma de pamant si nu o primeste – chiar in Craiova intamplandu-se asa daca este vorba de un amarat -, iar cand este vorba de parcuri publice, unde e greu de ghicit valoarea terenului, retrocedarile se fac cu operativitate maxima si se tin lant. N-am avea nimic de obiectat daca toate fostele proprietati s-ar retroceda la fel: repede si pe fostul amplasament. Si ca tacamul sa fie complet, edilii craioveni au hotarat sa rada si parcul din centrul orasului, situat in fata Prefecturii Dolj, pentru a mari esplanada de beton si asfalt. Faptul ca vor sa mute statuia dominatorului Mihai Viteazul este o nimica toata fata de tragedia ecologica din Craiova.