Politicieni, sefi ai Politiei Romane sau capi ai lumii interlope au devenit, de mai multi ani, vecini pe malul Dunarii, in sectorul dintre Bazias si Orsova (judetul Caras-Severin). Multi dintre ei si-au construit aici veritabile conace, denumite de localnici „vikendite” – case de vacanta folosite la sfarsit de saptamana.
Politicieni, sefi ai Politiei Romane sau capi ai lumii interlope au devenit, de mai multi ani, vecini pe malul Dunarii, in sectorul dintre Bazias si Orsova (judetul Caras-Severin). Multi dintre ei si-au construit aici veritabile conace, denumite de localnici „vikendite” – case de vacanta folosite la sfarsit de saptamana. Pamantul pe care au fost cladite multe din constructiile ilegale afectate acum de viitura de pe Dunare a fost furat fluviului, la adapostul noptii, de fiecare data cand au scazut apele, fie din cauze naturale, fie din cea a deversarii controlate din lacul de acumulare de la Portile de Fier.
S-a construit in zona chiar si inainte de cresterea Dunarii, in ciuda faptului ca, din anul 2004, prin intermediul unei legi speciale, intreaga zona a Clisurii Dunarii – de la Bazias pana la Orsova – a fost inclusa in Rezervatia Naturala „Portile de Fier”. Intre administratiile locale si cea a rezervatiei exista dispute de la intrarea in vigoare a legii.
In timp ce primarii au acuzat faptul ca nu le-a cerut nimeni acordul pentru ca terenul localitatilor sa fie inclus in rezervatie si ca legea blocheaza orice sansa de dezvoltare a turismului in zona, administratorii rezervatiei i-au acuzat, la randul lor, pe edili ca au incurajat chiar si tacit constructiile ilegale de pe malul romanesc al Dunarii.
Proprietate fara impozit
Initial, proprietarii terenurilor de pe malul Dunarii au fost localnicii. Cand s-a construit hidrocentrala de la Portile de Fier, unora dintre acestia li s-au platit despagubiri simbolice. Altii urmeaza sa fie despagubiti abia acum, prin actiuni la Fondul „Proprietatea”. Este, spre exemplu, cazul a 60 de hectare de teren care au apartinut locuitorilor comunei Sichevita, amplasate pe fundul lacului de acumulare.
Dupa Revolutie, in mai toate localitatile riverane Dunarii au aparut imbogatitii noii epoci, care au cumparat sau concesionat orice bucata de pamant pe mal sau chiar sub lac. Perioada de glorie a achizitiilor s-a incheiat prin 2004. In zona, toata lumea stie cum s-a procedat pentru a deveni proprietar pe cat mai mult pamant. S-a cumparat initial cate o bucata de mal abrupt, pe care nu se putea construi nimic. Apoi, la adapostul intunericului sau cand s-a dat drumul apei din lacul de acumulare, s-au aruncat in Dunare basculante cu pietris.
Malul astfel prelungit a fost consolidat, iar proprietarul si-a inaltat, dupa posibilitati, fie un taluz de pamant, fie un dig de piatra. Construirea a inceput abia dupa aceasta etapa. Evident, impozit se plateste doar pe suprafata existenta in acte.
Numai ca indiguirea nu s-a realizat constant, pe tot malul. Odata crescute, apele au trecut peste terenul mai jos si au afectat constructiile prin spatele barajelor proprii de protectie. Abia dupa ce Dunarea a trecut de orice nivel inregistrat pana acum s-a descoperit ca umplutura aruncata aiurea a sporit gradul de colmatare a lacului de acumulare, a marit nivelul apei din lac si a crescut presiunea asupra barajului hidrocentralei.
Toate aceste situatii s-au produs in conditiile in care autoritatile romane au „uitat”, acum treizeci si ceva de ani, cand s-a construit hidrocentrala, sa protejeze malul romanesc al Dunarii cu un zid de aparare.
Disputa juridica pentru insula
Singura insula a judetului Caras-Severin, Ostrov, face si ea obiectul unor conflicte. Amplasata in mijlocul Dunarii, intre malul romanesc si cel sarbesc, ea intra in administrarea teritoriala a orasului Moldova Noua. Dar, prin HG 2.151/2004, aceasta a fost inclusa in Rezervatia Nationala „Portile de Fier”. Primaria a facut demersuri sa introduca insula in intravilanul orasului, cu intentia de a construi aici un sat de vacanta.
Conducerea administrativa a rezervatiei s-a opus insa. Oricum, la sfarsitul anului 2005, pe insula, Primaria aprobase 400 de concesiuni de terenuri, prin hotarari de Consiliu Local. Nici una dintre acestea nu a fost atacata, in termenul stabilit de lege, in contencios-administrativ.
Controalele efectuate in vara anului trecut identificasera noua cladiri aflate in diferite faze de constructie fara nici un fel de autorizatie si alte doua cu autorizatii, dar fara documentatiile cerute de lege. Lucrarile au fost stopate pana cand Consiliul Local Moldova Noua va aproba, prin hotarare, trecerera insulei in intravilanul orasului. Decizia este contestata de conducerea rezervatiei.
Numai ca autoritatile locale din Clisura Dunarii apreciaza ca legea de infiintare a rezervatiei este in neregula, pentru ca nimeni nu a cerut acordul primariilor, cum prevede legea. Exista chiar voci care sustin ca, in conditiile in care 85 la suta din terenul rezervatiei se afla in Caras-Severin, iar deciziile asupra statutului terenului se iau in judetul Mehedinti, actul normativ nu face decat sa blocheze dezvoltarea turistica a zonei.
Disputa asupra Ostrovului face obiectul unor procese in instanta. Pe multe dintre terenurile aflate in disputa stationeaza inca apele Dunarii. Dupa retragerea lor, ar trebui sa inceapa reconstructia zonelor afectate. Cat de mult se poate construi in Clisura, in conditiile in care aproape tot terenul nu este construibil, prin legea care a infiintat rezervatia, va trebui sa decida Guvernul.
