Ruinele unui palat ridicat de legionarii romani pentru imparatul Traian in anul 101 au fost scoase la lumina saptamana trecuta in localitatea Zavoi din judetul Caras-Severin. Palatul, care se afla pe locul cimitirului din sat, ar fi fost folosit de imparatul Traian in timpul primului razboi cu dacii, din perioada 101 – 102.
Descoperirea arheologica este una dintre cele mai importante din ultimul deceniu. Constructia in cauza se afla situata pe amplasamentul actualului cimitir comunal. Primarul comunei Zavoi, Antonie Bunei, spune cum au fost descoperite vestigiile: ,,A murit nana Ileana de 72 de ani. i-am dat loc de groapa, in ziua inmormantarii s-au apucat sa sape si cand au ajuns la jumatate, groparii au dat de piatra zidita. Ne-am strans cu totii, a venit si preotul si pe urma le-am spus sa sape in alta parte, fiindca mi-am dat seama ca aici este ceva deosebit".
O echipa condusa de cercetatorul stiintific dr. Adrian Ardet de la Muzeul Judetean de Etnografie si al Regimentului de Granita Caransebes, a scos la lumina o constructie cu o vechime de doua milenii. Ardet spune ca ,,cel mai probabil, imobilul respectiv a fost construit in toamna anului 101 d.Ch., in timpul Primului Razboi Daco-Roman desfasurat intre anii 101-102 d.Cj. Conform izvoarelor istorice, in acel an, in zona fostei asezarii antice Agmonia de langa actuala localitate Zavoi, in apropierea capitalei Daciei, imparatul roman Traian, a sosit cu peste 200.000 de militari, cu gandul sa cucereasca fortareata Sarmizegetusa".
Din cauza drumului dificil catre Sarmizegetusa si Muntii Orastiei, dar si a opozitiei dacilor, ofensiva romana a fost oprita pe timpul iernii in Valea Bistrei, in zona Zavoi. De altfel, singurul fragment care a supravietuit din jurnalul imparatului Traian, tinut in timpul razboaielor dacice, face referire la o serie de localitati banatene din apropiere.
In actualul stadiu de cercetare, arheologul Adrian Ardet este de parere ca ,,datorita complexitatii constructiei, insusi imparatul Traian a folosit palatul descoperit la Zavoi in timpul iernii dintre anii 101-102, inainte de lupta decisiva cu Decebal si cucerirea de catre romani a Regatului Dac. Intre argumentele care conduc la sustinerea acestei afirmatii se evidentiaza faptul ca, pana la aceasta data, o constructie aproximativ asemanatoare cu amploarea celei noi descoperite se afla numai la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala ulterioarei Provincii romane Dacia".
Zidurile palatului au fost realizate din piatra de cariera fasonata, incaperile erau incalzite prin podea, prin tuburi de ceramica numite hipocauste, iar la bai, constructorii au folosit pentru izolare o tehnica si un amestec special de bucati de caramida si mortar "Opus Signinum", care nu permitea infiltrarea apei. De asemenea, pana la acest moment, arheologul Adrian Ardet a descoperit aici fundatiile unei sali de aproximativ 100 de metri patrati, o baie, o piscina, intrarea in imobil, alaturi de o parte din curtea interioara unde se afla canalele de scurgere ale apelor, pavate cu caramida si acoperite lor cu lespezi de piatra.
