Codrul, frate cu românul! Aşa spune spune o vorbă din popor. Însă dacă e să ne raportăm la faptul că în ultimii 20 de ani, peste 350.000 hectare de păduri au fost rase de pe harta României prin tăieri ilegale din fondul forestier proprietate de stat sau privat, am putea spune că unii români au uitat cu cine se înrudesc.
Luna trecută, pe 5 iunie, s-au împlinit 40 de ani de când întreaga lume marchează Ziua Mediului la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cea mai arzătoare problemă de mediu pentru ţara noastră, râmâne defrişarea pădurilor.
Tăiem mult, reîmpădurim puţin
Conform „Raportului de audit privind situaţia patrimonială a fondului forestier din România în perioada 1990 – 2012”, realizat de Curtea de Conturi şi publicat anul acesta, cele 366.000 de hectare de pădure au fost valorificate, suma totală de bani fiind de peste 5 milioane de euro. Mai mult, potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier în perioada 2005-2011 este de 633.500 metri cubi.
Nici la capitolul reîmpăduriri nu stăm mai bine. România ocupă locul 13 la nivel european din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu puţin peste cinci procente sub media de 32,4%. Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia).
„Însumând tăierile de arbori din pădurile României (proprietate de stat şi privată), rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrişat pădurea pe o suprafaţă totală de 291.932 ha. În acelaşi interval, s-au regenerat total şi s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafaţă de 120.067 ha. Prin urmare, suprafeţele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depăşesc cu peste 170.000 ha suprafeţele regenerate”, mai scrie în raport.
Defrişarea pădurilor, una dintre principalele probleme de mediu resimţite de români
Aceste cifre redau o realitate mai degrabă neagră, decât verde. O altă realitate este că pentru o parte dintre români problema defrişării pădurilor este importantă. Defrişarea pădurilor este pentru al patrulea an la rând una dintre principalele probleme de mediu resimţite la nivelul populaţiei din România, potrivit unui studiu realizat la începutul anului de organizaţia de mediu World Wide Fund for Nature (WWF) România în parteneriat cu Ipsos Research.
Soluţiile la această problemă, puţine la număr, râmân de cele mai multe ori la îndemâna politicienilor care nu au o vizune pe termen lung. „În momentul de faţă cea mai gravă problemă este noul Cod Silvic, prin faptul că într-o ţară în care suprafaţa acoperită de păduri este de doar 27,3%, cu 9% sub media UE, legislatorii nu urmăresc să găsească posibilităţi şi soluţii de a mari suprafeţele forestiere, asigurând astfel servicii de mediu, mijloace de venit pentru comunităţile locale, un mediu mai suportabil de a trăi în ţara noastră sau o biodiversitate bogată, ci se gândesc cum să accelereze exploatarea legală a pădurilor”, declară Magor Csibi, directorul WWF România.
Ce ne-am face fără aurul verde?
De cele multe ori privite doar ca un spaţiu de recreere la sfârşit de săptămână şi uneori de drumeţie, dar şi ca ceva frumos, departe şi uneori din belşug, pădurile României nu sunt apreciate la adevărata lor valoare.
„E deja un clişeu faptul că oamenii apreciază mai puţin lucrurile care se găsesc din belşug în jurul lor. Nu trebuie să-i explicăm importanţa resurselor de apă potabilă unui locuitor din Orientul Mijlociu sau unui african şi nu trebuie să explicăm importanţa aerului curat unui locuitor al Beijingului sau al Bombaiului. Din păcate, de cele mai multe ori începem să apreciem ce avem în momentul în care resursa începe să dispară”, spune Csibi.
“Secetele ne arată deja cum ar arăta viaţa noastră cu resurse mai puţine şi ne sugerează ce se va întâmpla dacă nu luăm măsuri; totodată, aerul din Bucureşti este cel mai poluat cu praf dintre toate capitalele europene. Odată cu pierderea pădurilor aceste tendinţe se pot accelera. Calitatea aerului se va traduce în cheltuieli mai mari sau mai mici la capitolul sănătate şi o productivitate scăzută din cauza concediilor medicale. Dacă apa se împuţinează vor avea de suferit agricultura, economia şi, în primul rând, oamenii”, a continuat acesta.
Dezvoltarea industriei locale, o posibilă soluţie
În viziunea organizaţiei WWF România dezvoltarea unei industrii locale, bazate pe lemn poate fi unul dintre pilonii principali când vine vorba de conservarea pădurilor. Magor Csibi explică: „De mii de ani, comunităţile locale trăiesc lângă păduri şi le exploatează la scară mică, fără să cauzeze distrugeri masive. E o mare greşeală să credem că economia se afla în contradicţie fundamentală cu natura. Dimpotrivă, o economie deşteaptă creează situaţii din care toată lumea are de câştigat. Dacă reuşim să creăm un cadru economic ce asigură o economie în care profitul nu este gri sau negru şi nu iese din ţară, ci intră în bugetele comunităţilor locale, aceste comunităţi vor fi interesate şi implicate în protejarea pădurilor şi toată imaginea se va schimba. Dacă punem în continuare cantitatea inaintea calităţii, însă, avem perspective sumbre”
Directorul WWF România spune că a lua azi de la natură mai mult decât ne poate oferi nu este o gândire economică şi cu siguranţă nu este o sursă de profit, ci mai degrabă o atitudine păguboasă de a trăi, asemănătoare societăţilor care au trăit ani buni din împrumuturi şi credite. „Poate că azi ne permitem să ne mai luam câte un lucru mărunt, mâine însă vom plăti totul înapoi cu dobândă, cu vârf şi îndesat. Iar oamenii au dreptul de a şti că deciziile greşite de azi vor avea consecinţe şi mai grave mâine. Ei sunt cei care au puterea de a opri acest sistem deficitar”, a concluzionat acesta.
Poţi ajuta pădurile cumpărând responsabil
Pentru a rezolva măcar o parte din problemele ce ţin de exploatarea pădurilor din ţara noastră, WWF România şi TetraPak au lansat recent campania de informare „Află despre ambalajele certificate FSC” (n.r. Forest Stewardship Council – organizaţie internaţională care se ocupă de administrarea responsabilă a pădurilor). Prezenţa acestui simbol pe ambalaje reprezintă garanţia că fibra lemnoasă folosită pentru ambalaje provine din păduri administrate responsabil şi surse controlate, care sunt regenerate prin plantări sau în mod natural. Campania îşi propune să promoveze importanţa certificării FSC a ambalajelor de lactate şi sucuri şi să informeze consumatorii despre felul în care decizia de consum poate veni în sprijinul eforturilor de protecţie a mediului.
„Certificarea pădurilor este o abordare diferită a problemei exploatării. În loc să încercăm să mobilizăm populaţia şi autorităţile cu mesaje emoţionale, ne-am decis să încercăm să înfluenţăm economic, cu mesaje raţionale. Adică implementăm un sistem care impune responsabilitate şi cere ca accentul să se pună în egală măsura pe mediu, social şi economic. E un win-win (n.r. câştig-câştig), din care nu numai economia, dar şi natura câştigă. Însă acest sistem nu poate fi unul eficient dacă lipseşte elementul definitoriu al pieţei – cererea. Dacă avem de-a face cu un scenariu în care consumatorul nu ştie că pe piaţă există produse care respectă mai mult mediul decât restul articolelor, acesta nu are cum să încurajeze trendul pozitiv, iar sistemul nu va funcţiona”, a explicat Csibi Magor, directorul WWF.
Doar unul din patru români este familiarizat cu ambalajele prietenoase cu mediul
Una dintre componentele principale ale campaniei l-a reprezentat un studiu de opinie efectuat de TetraPak despre FSC, studiu care evidenţiază nivelul scăzut de cunoaştere al semnificaţiei FSC şi a beneficiilor certificării ambalajelor.
“Studiul de opinie efectuat a scos în evidenţă faptul cădoar 14% dintre consumatorii români au văzut simbolul FSC pe ambalajele unor produse, iar 24% ştiu ce reprezintă mesajul FSC de pe ambalaje. În schimb, 53% dintre consumatorii români intervievaţi şi-au manifestat preferinţa pentru produsele în ambalaje certificate FSC şi s-au arătat foarte interesaţi de multiplele beneficii de mediu, sociale şi economice ale administrării responsabile a pădurilor reprezentate şi promovate de FSC”, a precizat Cristina Dumitru, Communications Manager Tetra Pak South Eastern Europe.
Conform TetraPak, la nivel global, în 2012 au fost vândute 26,4 miliarde de ambalaje Tetra Pak cu certificare FSC, în creştere cu 40% faţă de 2011.
