16.6 C
București
duminică, 15 septembrie 2024
AcasăSpecialPadurea si manastirea Agafton, gura de rai a botosanenilor

Padurea si manastirea Agafton, gura de rai a botosanenilor

» Asezata la umbra unui stejar batran, manastirea de maici Agafton din judetul Botosani pare o destinatie ideala pentru cei care vor sa-si petreaca  un weekend departe de agitatia cotidiana.

» Simplitatea vietii de la manastirea devenita celebra si pentru faptul ca aici s-au calugarit doua dintre matusile lui Mihai Eminescu si peisajele mirifice care inconjoara lacasul de cult sunt doar doua dintre motivele care ar putea determina turistii sa poposeasca in aceasta zona.

Situata intr-o zona pitoreasca, langa padurea Agafton, biserica manastirii a fost ctitorita de sihastrul Agafton. Biserica din vale, cea veche, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", a fost ridicata la mijlocul secolului al XVIII-lea. In 1921, aceasta biserica a fost distrusa de un incendiu, iar restaurarea s-a facut abia in 1957. Manastirea dobandeste importanta si prin aceea ca aici s-au calugarit matusile lui Mihai Eminescu, Fevronia si Olimpiada, maica Olimpiada fiind chiar stareta la aceasta manastire. In 1740, Manastirea Agafton este declarata manastire de calugarite. Lacasul sfant este situat in comuna Curtesti din judetul Botosani si se afla amplasat intr-o zona pitoreasca, pe culmea unui deal impadurit, la o distanta de opt kilometri sud-vest de municipiul resedinta de judet. Biserica de lemn ctitorita de pustnicul Agafton, de unde provine si numele manastirii, avea forma unei nave cu un mic turn in forma octogonala deasupra naosului.

 

Pictura este in fresca, fiind realizata de pictorul ieromonah Vartolomeu Dolhan in anul 1956. In jurul bisericutei se afla cimitirul calugaritelor si al calugarilor care au trait candva aici. Tot aici se afla si mormintele celor doua matusi dupa mama ale lui Mihai Eminescu. Legenda spune ca poetul obisnuia sa mearga pe jos din  Ipotesti, unde locuia, pentru a-si vizita matusile la manastire. Intre anii 1838-1843 a fost construita o noua biserica de zid, cu hramul "Pogorarea Sfantului Duh", in stil moldovenesc, in forma de cruce, fara ornamentatii exterioare si cu acoperisul prevazut cu trei turnuri mari de lemn, cu baza octogonala. Pictura bisericii a fost realizata in anul 1929 de catre artistul P. Livescu din Botosani. Turnul-clopotnita a fost construit in anul 1878 in forma patrata si se termina cu o turla rotunda asemanatoare celor de pe biserica.

 

Manastirea de la Agafton a atras de-a lungul timpului vizitatori de seama ai lumii culturale: nu doar Mihai Eminescu o vizita, ci si Nicolae Iorga sau George Enescu, dar si multi alti oameni de cultura. Lacasul de cult era renumit prin atelierele sale manufacturiere, specific monahale: tesatorie covoare, broderie, croitorie, tricotaj etc. Prin Decretul 410/1959, Manastirea Agafton a fost desfiintata abuziv. Aici a fost organizat, in baza Decretelor 218/1960 si 712/1966, Caminul de Batrani cu handicap Agafton, care, prin Hotararea Guvernului nr. 1161/1990, a trecut in subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap. Dupa Revolutia din decembrie 1989, in luna martie 1991, Manastirea Agafton a fost reinfiintata, timp de mai multi ani Mitropolia Moldovei si Bucovinei judecandu-se cu statul pentru recuperarea drepturilor de proprietate.

Prin Sentinta civila nr. 6341/28 octombrie 1994 a Judecatoriei Botoani si prin Decizia nr. 996/19 octombrie 1995 a Curtii de Apel Suceava, irevocabila, s-a restabilit si reactivat Manastirii Agafton dreptul de proprietate asupra terenurilor si chiliilor calugaritelor.

Tabara de copii langa lacasul de cult
Chiar langa manastire se afla o tabara de copii. La satul de vacanta Agafton, asa cum i se mai spune taberei, anual sute de copii din toata tara vin si isi petrec vacantele intr-o liniste deplina. Aflat in apropierea renumitei manastiri de la Agafton, satul de vacanta ofera posibilitatea petrecerii timpului liber pentru multi oameni, locul acesta fiind preferat si pentru organizarea de manifestari cultural-artistice. Mai trebuie mentionat ca locatia dispune de aproximativ 1.000 de locuri de cazare.
Un lucru demn de semnalat este acela ca din centrul de agrement Codrii de Arama se pot organiza excursii pe diferite trasee turistice atat in judetul Botosani, cat si in judetele Iasi, Suceava si Neamt.

Cele mai citite

O nouă avertizare cod roșu, exact în zonele lovite de viituri. O parte din județul Tulcea va fi sub cod portocaliu

Codul roșu de inundații pe râuri din Galați și Vaslui a fost prelungit până luni Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, de duminică,...

Aproape 1,5 milioane de apeluri la 112, abuzive sau eronate în 2024. Un ieșean a sunat de peste 15.000 de ori

În anul 2024, sistemul de urgență 112 din România a recepționat peste 1,5 milioane de apeluri eronate sau abuzive, conform unui raport al Serviciului...

Marcel Ciolacu: Prioritatea noastră este salvarea oamenilor

Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Cătălin Predoiu şi Raed Arafat au ajuns și duminică la Slobozia Conachi Mii de gospodării sub ape, în sute de case...
Ultima oră
Pe aceeași temă