Chiar dacă suntem codașii Uniunii Europene în multe privințe, nu putem spune că țara noastră nu ocupă prima poziție a niciunui astfel de clasament. România este numărul unu în ceea ce privește rata analfabetismului din UE. Ultimele statistici spun că 6% din populația țării noastre nu știe să scrie și să citească.
Țara celor mai mulți analfabeți
În jur de 250.000 de români nu știu nici măcar să se semneze, fapt pentru care sunt nevoiți să-și pună amprenta ca substitut pentru semnătură. Mai puțin de 15% din populație se poate lăuda cu o diplomă de studii superioare – asta chiar și în condițiile în care dificultatea obținerii unei licențe s-a redus semnificativ în ultimele două decenii. Celelalte procente rămase sunt distribuite egal în aceste două categorii: persoane cu un nivel foarte scăzut al educației, respectiv persoane care au un nivel mediu.
Nu mai puțin de 40.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani nu au mers la școală nici măcar o zi. Cel mai îngrijorător lucru este că 42% dintre adolescenții de 15 ani (cei mai mulți fiind în clasa a VIII-a sau a IX-a) nu sunt capabili să citească fluent. Situația adolescenților și tinerilor este de-a dreptul îngrijorătoare.
Semne bune anul are
Evoluția tehnologică contribuie la educarea maselor. Peste 70% dintre români dețin cel puțin un smart-phone, iar operatorii de telefonie continuă să ieftinească prețul internetului. Astfel, din ce în ce mai multe persoane au acces la informație gratuită, care poate fi accesată rapid și mai ales în momentele în care nevoia le împinge în acest sens.
Fie că este vorba despre căutarea unei adrese, a unui magazin, a unei rețete culinare, a unui tratament medical sau a formei corecte de a scrie în limba maternă, românii s-au obișnuit să caute soluții online.
Cum este corect?
Aceasta este una dintre întrebările pe care românii le adresează cel mai des motorului de căutare Google. Cum este corect, doamna director sau doamna directoare, doamna președinte sau doamna președintă, doamna inginer sau doamna ingineră?
Nedumerirea oamenilor vizavi de forma corectă a acestor substantive este cât se poate de evidentă, dacă ne gândim că și părerile lingviștilor sunt împărțite. Cunoscutul critic literar George Pruteanu, cunoscut în special pentru emisiunea sa de succes din anii ’90 – Doar o vorbă să-ţi mai spun – spunea că formele de feminin care sunt des utilizate ar trebui să fie folosite (cum ar fi doamna directoare, doamna preşedintă, doamna ingineră), însă în celelalte cazuri, acolo unde forma masculină este mult mai des întâlnită, să se păstreze această adresare, ca de exemplu: doamna ministru, doamna prefect etc., conform Deștepți.ro.
De asemenea, omofonele ați și a-ți le creează mari bătăi de cap românilor. Ați se scrie legat numai dacă este verb auxiliar: Voi ați vorbit frumos/ Voi ați dărâmat ușa?/ Voi sunteți cei mai norocoși.
A-ți se folosește atunci când verbul care urmează nu este la modul infinitiv, adică atunci când forma sa nu se termină în consoanele „s” sau „t”: A-ți face dreptate reprezintă o necesitate/ M-am grăbit să ajung pentru a-ți vorbi.
