Politica romaneasca seamana din ce in ce mai mult cu fenomenologia inexplicabila deocamdata a aparitiei si disparitiei OZN-urilor. Se poate face asocierea simplist, admitand ca politicianul roman este prin definitie cazut din cer, neputand sa inteleaga cu nici un chip care sunt prioritatile celor dependenti de traitul cu picioarele pe pamant. Pe de o parte se spune ca politicianul nostru nu prea este in stare sa elaboreze strategii, pe de alta parte un politician roman este cel mai convingator in postura de extraterestru atunci cand isi prezinta strategiile, programele si proiectele. Exista in aceste zile flagrantul ministrului Culturii, care a fost surprins de Palme D’Or-ul obtinut la Cannes de filmul lui Cristian Mungiu exact in timp ce era in plina campanie de matrasire a retelei de cinematografe. Iata, asadar, un element de strategie, un "program" de distrugere a unui sistem pentru care ministrul Culturii nu are solutii in a-l ajuta sa isi administreze supravietuirea. Alta initiativa anuntata cu surle si trambite de ministrul Adrian Iorgulescu este cea a reconstruirii, repararii, reamenajarii, redotarii caminelor culturale. O initiativa care ar fi dat bine intr-o alta tara, in mod sigur bogata. In Romania sunt mii de camine culturale, iar repararea lor presupune fonduri tot atat de mari cu cele golite din buget de Afacerea Bancorex. Oamenii de la sate ar merita efortul, pentru ca la viata pe care o duc ar fi important sa li se ofere macar iluzii. Filme, spectacole, carti de citit. Problema este insa ca taranul are alte prioritati, care inseamna supravietuirea sa. Una dintre ele, pensiile agricole, ridicol de mici. Ministerul Finantelor urmeaza sa se pronunte daca poate sustine de la buget initiativa ministrului Paul Pacuraru, de dublare a punctului de pensie pentru agricultori. Probabil ca ministrul Finantelor va spune ca nu sunt bani, iar atunci daca l-am intreba pe taranul roman ce prefera, bani la pensie sau camin cultural, e clar ca raspunsul va fi pensia. In majoritatea satelor, apa la robinet este o himera, iar fantanile sunt in mare parte otravite cu fenoli si azotiti, din cauza infestarii panzei freatice cu substante active din ingrasamintele chimice sau din zgura cu care sunt "pietruite" drumurile satesti. Pe de o parte, ministrul Iorgulescu nu a inteles ca institutia centrului cultural se adreseaza unui satean ceva mai lipsit de griji existentiale decat cel roman. Pe de alta parte, nu a luat in calcul faptul ca de reabilitarea caminului cultural din orice comuna se pot ocupa primarii, care scot bani frumosi din inchirierile caminelor pentru nunti, botezuri, cumetrii si evident ar avea cu ce bani sa reabiliteze si sa redoteze caminul. Era suficient ca ministrul Culturii sa ii oblige la alocarea unor procente din chirii pentru asta.
