Economia mondială ar putea suferi un nou şoc financiar, potrivit analiştilor Deutsche Bank, care nu pretind totuşi că ar cunoaşte data sau cauza exactă.
Lumea abia şi-a revenit după ultima criză financiară, dar pe masa economiştilor se află deja problema unui apropiat şoc, arată Le Monde. La Deutsche Bank, analiştii nu sunt deloc optimişti în legătură cu acest subiect.
Ei reamintesc că astfel de crize revin în mod regulat. Creşterea exponenţială a tranzacţiilor financiare, internaţionalizarea băncilor, abandonul etalonului aur au avut drept consecinţă o economie mondială tot mai instabilă, crescând frecvenţa şi amploarea crizelor.
Potrivit Deutsche Bank, în pofida reglementării introduse în 2008, menită să facă lumea mai sigură, şi a faptului că unele economii demonstrează semne de creştere solidă, „ar fi un act de încredere enormă să se afirme că aceste crize nu vor mai constitui un eveniment al sistemului financiar, în funcţie din anii 1970“.
Experţii băncii germane nu oferă un calendar precis, nu avansează nici originea exactă a viitoarei crize financiare, dar dezvăluie câteva teme majore care ar ameninţa stabilitatea financiară.
1. După criza din 2007-2008, băncile centrale au lansat programe vaste de cumpărare de active. Şi bilanţul lor a explodat – pentru principalele patru (SUA, Europa, Marea Britanie şi Japonia), acesta a cumulat peste 14.000 miliarde dolari.
Normalizarea politicilor monetare este un salt în necunoscut şi istoria sugerează că va avea consecinţe substanţiale, având în vedere preţul ridicat al multor active aflate în circulaţie. Jim Reid, strateg la Deutsche Bank, arată că, și dacă băncile centrale decid să nu-şi restrângă politica, „vom rămâne într-o situaţie fără precedent, care va face sistemul financiar instabil, în timp ce, actualmente, cunoaştem niveluri-record de uşoară volatilitate“.
Populism, Brexit, China…
2. Creşterea populismului. Recentele alegeri din Germania, care au adus extrema-dreaptă în Bundestag, reamintesc faptul că Europa nu a terminat cu mişcările populiste, în pofida înfrângerii Frontului Naţional în Franţa şi a reversului populiştilor în Olanda. „Ascensiunea populismului, comparabilă cu cea pe care o trăim acum, a început în anii 1920 şi a culminat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Chiar dacă populismul din aceşti ultimi ani s-a dovedit imprevizibil, creşterea acestor mişcări alimentează riscurile ce apasă asupra ordinii mondiale şi ar putea declanşa o criză financiară“, arată analiza Deutsche Bank. Pentru moment, însă, aceste mişcări nu au destabilizat pieţele.
3. Deutsche Bank se întreabă dacă există soluţii pentru amortizarea unui nou şoc. Practic, în urma crizei precedente, statele s-au îndatorat serios, în încercarea de a-şi salva economiile. Or, nu este sigur că guvernele ar avea marje de manevră suficiente pentru a acţiona rapid şi agresiv la nevoie.
4. În Italia, o criză bate la uşă. Peninsula este victima unei triple probleme. Prima – populismul în plin avânt, adus în special de „Mişcarea 5 stele“, face sistemul politic şi mai instabil decât este deja. A doua – creşterea nu este atât de solidă pentru a putea vorbi despre o revenire. Şi a treia – sectorul bancar fragmentat este minat de munţi de creanţe dubioase: 350 miliarde euro reprezintă 17% din bilanţul băncilor.
5. Ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit). Mulți susțin că există prea puţine şanse ca Brexit-ul să atingă un punct de disensiune pentru a declanşa viitoarea criză financiară. Practic, se pleacă de la principiul că un compromis este cea mai probabilă soluție a negocierilor când în joc este distrugerea a două părţi.
6. O criză în China. Crahul chinez din vara anului 2015 a dat sudori reci traderilor. De ani de zile, China este desemnată drept foaierul viitoarei crize. Creşterea rapidă a creditului, enormul sector de shadow banking, o imensă bulă imobiliară tot mai amplă, alimentează temerile economiştilor. Ei se tem că China ar putea face o aterizare brutală şi ar putea fi epicentrul unei unde de şoc ce ar afecta toate pieţele financiare ale lumii.
7. Japonia, îmbătrânită şi îndatorată. Arhipelagul continuă să fie afectat de o populaţie îmbătrânită, de o îndatorire-record pentru o ţară dezvoltată şi de o bancă centrală a cărei politică monetară ultra-acomodantă constituie un experiment unic în lume.
8. Lipsa de lichidităţi pe pieţe. Pieţele financiare s-au schimbat de la începutul anilor 2000. Tradingul de înaltă frecvenţă a crescut în putere, ca şi fondurile ETF, acestea fiind tentate să urmeze performanţa unui indice sau a unei materii prime. În 2017, au depăşit 4.000 miliarde dolari active sub gestiune. Iar ETF nu au fost niciodată testate în situație de şoc şi nimeni nu ştie cum ar acţiona în caz de corecţie majoră.
Deutsche Bank relevă şi un dezechilibru tot mai mare al balanţelor curente ce accentuează instabilitatea sistemului financiar.
Citește ziarul integral în format .pdf AICI!
[…] a explicat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa […]