De la razboiul dus de Sindicatul Solidaritatea impotriva principalei grupari de la Mittal Steel Galati, FSS Metarom, din care s-a desprins acum 3 ani, un razboi mai agresiv decat cel dus impotriva administratiei, s-a ajuns si la doua "amplificari" care insotesc orice conflict devenit scandal public: politizarea si transferarea conflictului in zona presei, pentru ca prin concluzii fortate sa se ajunga la acuzarea jurnalistilor pentru partizanat cu adversarii. Miza este descarcarea liderilor de gestiunea propriilor erori cu pretul discreditarii presei. Sindicalistii din ambele tabere au pornit batalia impotriva jurnalistilor galateni chiar de la inceputul negocierilor, in decembrie. Acuzatia adusa sistematic este lipsa de evlavie a presei fata de gruparea sindicala respectiva. si cei de la FSS Metarom isi scolesc oamenii sa mai inghionteasca cu ironii jurnalistii care nu le sunt pe plac, dar liderii Sindicatului Solidaritatea au demonstrat mai multa energie, de inteles pentru ca cei plecati de jos si necapatuiti inca sunt mai putin obositi de reprezentativitatea sindicatului si functiile lor. De la jumatatea lunii februarie, editiile online ale cotidienelor centrale si locale au fost asaltate de partizanii Solidaritatii, care si-au folosit din plin posibilitatile de a intra pe sectiunile "opinii despre articole" pentru ca declinandu-si o identitate falsa sa se lanseze in atacuri la adresa autorilor articolelor, de la acuzatiile banale de "dezinformare a opiniei publice", exprimate cel putin in termeni civilizati, la expresii jignitoare si chiar amenintari. "Eu sunt un pacatos si mi-e teama ca veti plati voi pt. mine daca nu ma voi opri, asa ca rog sa ma iertati! – semneaza un muncitor", este una dintre amenintarile cu care se incheie opinia unui reprezentant al Sindicatului Solidaritatea, postata recent pe editia online a "Romaniei libere". Adica, fii atent, ai de-a face cu un pacatos care nu are nimic sfant si nimic de pierdut, iar daca nu se va opri, cei care vor plati sunteti voi, jurnalistii! Inclusiv, fizic! O astfel de atitudine fata de presa a fost pornita recent de faptul ca o televiziune locala a intrerupt un talk-show la care erau prezenti liderii Solidaritatii, dar de la un astfel de episod si pana la a declansa un razboi sistematic impotriva libertatii oricarui jurnalist de a lua distanta necesara fata de argumentele uneia sau alteia dintre cele doua tabere sindicale si de a relata cu argumentele bine cantarite ce se intampla la negocieri e cale lunga. Liderii Solidaritatii au de rezolvat problema identitatii si reprezentativitatii gruparii lor, au de explicat de ce un sindicat care, conform declaratiilor lor, are 8.000 de membri nu a reusit sa stranga decat 3.600 semnaturi pentru declansarea grevei generale, iar la astea au gasit un singur raspuns, evaziv: Presa e vinovata!
