Dacă asupra articolelor mele de la sfârșitul anului trecut în care ofeream o analiză documentată, argumentată și verificată cu privire la situația din SUA, Germania, Franța, Italia și Austria plana scepticismul opiniei publice din România în fața a ceea ce am numit în termeni duri dar realiști „distrugerea Europei”, iată că începutul lui 2017 confirmă mulțumită verificărilor și operațunilor asidue și profesioniste ale serviciilor secrete germane concluziile la care am ajuns în momentul respectiv și pe care mi le-am menținut cu fermitate: implicarea voită a Rusiei în susținerea mișcărilor eurosceptice și cu un discurs radical din Europa în vederea destabilizării cooperării UE – SUA.
Astfel, la rugămintea și solicitarea din cursul anului 2016 a Cancelarului federal Angela Merkel și ca urmare a opiniilor experților în securitate din Germania și din SUA potrivit cărora Kremlinul ar avea de gând să tulbure pacea politică și cooperarea strânsă SUA – UE, Bundesnachrichtendienst-ul german (Serviciul Federal de Informații din Germania, prescurtat BND) și-a activat sfera de activitate PsyOps (Psychologische Operationen – operațiuni psihologice) și Bundesamt für Verfassungsschutz (Serviciul Federal de Apărare a Constituției din Germania, prescurtat BfV) și-a mobilizat grupul de lucru denumit „Sputnik” și care face aluzie la primii sateliți sovietici.
Concluziile la care au ajuns grupurile de lucru ale celor două servicii secrete germane confirmă încercările Rusiei de a destabiliza treptat mediul social din Europa și de a genera conflicte la nivelul cooperării SUA – UE. Deși încă nu s-a stabilit în ce măsură informațiile din raportul final de activitate cu rezultatele verificărilor BND și ale BfV să fie redate public, confirm din informațiile pe care le am că se știe foarte clar că Guvernul federal a cerut serviciilor secrete germane să investigheze cu atenție campaniile de propagandă și atacurile cibernetice ale Moscovei.
Situația îmi este cât se poate de explicită și ceea ce în repetate rânduri spuneam se confirmă de la un nivel înalt: ne aflăm în plin război informațional inițiat și susținut de Rusia prin mijloace dintre cele mai „pragmatice”, desprinse parcă din „Problèmes de linguistique générale” a lui Émile Benveniste sau chiar din actele de limbaj ale lui Searle; pe scurt „Cum să faci lucruri cu vorbe” a lui Austin s-ar traduce pentru moscoviții școliți în FSB „Cum să faci lucruri cu propagandă și atacuri cibernetice”.
Rusia cunoaște și aplică toate tacticile pe care le are la îndemână, arătând că știe să performeze în sensul lui Austin: propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice, hackeri cu acte-n regulă moscoviți. FSB-ul își face „datoria” iar Putin veghează îndeaproape. Și toate acestea cu o singură țintă: anihilarea oricărei forme de cooperare dintre SUA și UE. Și firește că și NATO îi încomodează pe adepții discursului lui Putin.
Pentru a răspunde împotriva filajului rusesc, a propagandei și a dezinformării venite de la Moscova, Serviciul Federal de Informații chiar ia în calcul și reactivarea contraspionajului, practică la care s-a renunțat după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.
Punctele de vedere venite de la vârful conducerii serviciilor secrete germane sunt cât se poate de directe și de ferme. Bruno Kahl, Șeful Serviciului Federal de Informații BND, avertizează asupra atacurilor cibernetice „care nu au alt scop decât să provoace insecuritate politică”. În același timp, Hans-Georg Maaßen, Șeful Serviciului Federal de Apărare a Constituției BfV, consideră că „Rusia vrea să submineze unitatea Vestului”.
Politicienii germani ai Uniunii (CDU și CSU) și Ecologiștii vorbesc de un angajament ferm împotriva campaniilor rusești de dezinformare din Germania.
Potrivit lui Roderich Kiesewetter de la CDU „Kremlinul se folosește de criza refugiaților din Germania care a slăbit încrederea populației germane și alimentează ura în direcția UE și SUA pentru a crește popularitatea grupărilor rusești care să-i mobilizeze pe alegători să voteze împotriva guvernării democratice germane”. De asemenea, expertul în probleme rusești Stefan Meister din partea Societății Germane de Politică Externă, susține că „Rusia sprijină în Germania toate grupările care vor să slăbească sistemul democratic.” iar în spatele acestor activități se află serviciile secrete rusești.
Amenințările cibernetice rusești nu au trecut iar serviciile secrete germane își intensifică operațiunile cu atât mai mult cu cât în toamnă au loc alegerile pentru fotoliul de Cancelar federal. BND și BfV iau în calcul influențarea alegerilor din Europa de către propaganda rusească prin încercările de manipulare și de consolidare a mișcărilor eurosceptice cu discurs radical, pro-rus. Nu doar în Germania vor avea loc alegeri anul acesta ci și în Franța în primăvară, la fel și în Olanda.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg dă semnale că UE și NATO își consolidează pozițiile comune de a preveni și de a combate atacurile cibernetice. Și Comisarul permanent UE pentru securitate Julian King susține că în timpul campaniilor electorale cu referire la noiembrie 2016 opinia publică este cel mai ușor de manipulat și „nu exclude ca în acest an în timpul alegerilor din Europa să nu existe atacuri cibernetice.”
Se susține chiar că atacurile asupra datelor din rețele sunt asemenea atacurilor militare. Vestul reproșează de altfel Rusiei că ar fi utilizat asemenea tactici în conflictul din Ucraina.
Încă de anul trecut din decembrie NATO și UE au decis înființarea unui Centru european de apărare împotriva amenințărilor hibride. Casa Albă și Cancelaria federală vor cu orice preț să lupte împotriva războiului informațional inițiat de Kremlin.
În încheiere, vreau să accentuez încă o dată că România trebuie să se mențină fermă în fața oricăror tentative dinspre mișcările eurosceptice și a propagandei rusești și să continue pe drumul democrației ca stat membru UE și ca membră NATO, consolidându-și cooperarea cu SUA și Germania, îndeosebi în domeniul securității.
În ceea ce privește serviciile secrete din România, am încrederea și convingerea că profesioniștii din SRI și SIE se vor alinia fără nicio îndoială expertizei BND-ului și BfV-ului german. Nu sunt însă de acord cu tăierea bugetului de la SRI și SIE pe 2017 în actualul context în care mediul de securitate este amenințat și se caracterizează prin dinamism și cu atât mai mult cu cât se solicită o reformă în serviciile secrete din România. Tocmai de aceea, în scopul responsabilizării și transparentizării activității serviciilor de informații, am negociat și agreat cu vechiul Parlament un Acord la nivel de CNMR alături de ceilalți membri ai Coaliției ale cărui măsuri clare și principiale vizează sistemul și nu persoane. Insist și cu această ocazie ca Acordul să fie respectat în continuare pentru a se ajunge la reformarea SRI și SIE.
Alexandru Cumpănașu este președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (CNMR) și președintele Asociației pentru Implementarea Democrației (AID România)
Forumul ”România liberă” reprezintă un spațiu pentru dezbateri libere în care sunt prezente voci importante ale societății civile din România.
