Operele din piatră ale lui Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu vor fi spălate de două ori în acest an, în baza unui regulament întocmit de către Ministerul Culturii. Primăria Târgu Jiu a alocat 40.000 de lei pentru aceste operaţiuni, de patru ori mai mult decât anul trecut.
„Lucrările se vor face în baza unui regulament strict, întocmit de către Ministerul Culturii pentru a nu mai avea interpretări şi discuţii, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Specialişti din cadrul ministerului vor stabili foarte clar în acest regulament toţi paşii ce trebuie parcurşi în timpul procesului de curăţare a operelor”, a spus Adina Andriţoiu, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, citată de Mediafax.
Directorul a precizat că acţiunea de spălare a operelor din piatră ale lui Constantin Brâncuşi face parte din procesul demarat de autorităţile locale de includere a acestora în patrimoniul UNESCO. Astfel, autorităţile trebuie să demonstreze, printre altele, că au grijă de operele propuse a fi incluse în patrimoniul UNESCO şi, ca urmare, acestea vor fi spălate de două ori în acest an, Primăria Târgu Jiu alocând 40.000 de lei în acest sens.
Operele au mai fost spălate în 2003 şi anul trecut, în toamnă, operaţiunea costând peste 11.000 de lei. Proiectantul lucrărilor de restaurare, Dorin Dănilă, a acuzat autorităţile că Poarta Sărutului s-a îngălbenit după această operaţiune.
Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta. INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Pe de altă parte, primarul din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, spunea atunci că Dorin Dănilă este în conflict de mai mult timp cu reprezentanţii INP, el solicitând ca reprezentanţi ai institutului, dar şi de la Ministerul Culturii să se deplaseze de urgenţă la Târgu-Jiu pentru a analiza situaţia creată.
În luna noiembrie 2013, cele trei opere din piatră au fost vizitate de premierul Victor Ponta, care a promis că va finanţa din fonduri guvernamentale o comisie de specialişti care să spună dacă Poarta Sărutului a fost sau nu afectată de jetul de apă cu care a fost spălată. Premierul menţiona atunci că în comisie nu vor fi numiţi specialişti români, însă, în luna decembrie, când Guvernul a anunţat componenţa comisiei, preşedinte al acesteia a fost desemnat secretarul de stat din Ministerul Culturii, Radu Boroianu, comisia condusă de acesta neajungând până în prezent la Târgu Jiu.
Comisia respectivă este formată din Joost Vander Auwera, conservator şef al Departamentului Sculptură al Muzeului Regal de Arte Frumoase din Bruxelles, specialist în piatră şi metal, Fritz Koreny, profesor la Universitatea din Viena, de asemenea, specialist în piatră şi metal, Andre Millau, expert restaurator, expert pe lângă Curtea de Apel din Paris, proprietarul Societăţii de restaurare Andre, Roxana Radvan, şef al Departamentului metode şi tehnici optoelectronice de reabilitare şi conservare a patrimoniului cultural din Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Optoelectronică, şi Iulian Olteanu, director general al întreprinderii de restaurare DUCT.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi o serie de scaune. „Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de „marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi „la zile mari”. Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către „lumea de dincolo”. Coloana fără sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.
