Gheorghe Onisoru se teme de valuri de procese intentate de fostii magistrati colaborationisti. Acesta cere noi precizari metodologice ale legii „Macovei”. In replica, ministerul sustine ca legea este cat se poate de clara. Interesele sunt de proportii, deoarece se pare ca o multime de magistrati vor fi vizati de verificarile CNSAS. Ceea ce-l sperie pe Onisoru este disparitia formulei „colaborarea cu Securitatea ca politie politica” din legea Macovei, care nu mai lasa astfel portite de scapare pentru eventualii colaboratori. Legea CNSAS avea aceasta portita, iar actiunile de politie politica erau greu de dovedit.
Declaratiile pe propria raspundere ale magistratilor au toate sansele sa zaca mult si bine in arhivele CNSAS pana vor fi verificate. Presedintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Gheorghe Onisoru, nu stie dupa care lege sa verifice declaratiile magistratilor care au colaborat cu fosta Securitate. „Exista, intr-adevar, aici o problema. Legea organica 247/2005 a Ministerului Justitiei este, din punctul meu de vedere, incompleta. Trebuie lamurite cateva proceduri, trebuie adaugate cateva norme metodologice”, a declarat presedintele CNSAS. Acesta recunoaste „superioritatea” Legii 247 fata de legea dupa care functioneaza CNSAS-ul, insa este convins ca aceasta necesita clarificari suplimentare.
„Riscam sa ne trezim ingropati in procese”
„Desigur, noua lege organica a ministrului Macovei este mai noua si ar trebui sa ne desfasuram verificarile conform acesteia. Insa, conform noii norme, noi ar trebui sa spunem despre un magistrat ca a fost colaborator al Securitatii. Punct. Ce se va intampla mai departe? Riscam sa fim actionati in instanta de respectivul magistrat, deoarece are acest drept, si sa ne trezim ingropati in procese”, a mai spus Onisoru. Acesta cheama la dialog toti factorii implicati si cere o dezbatere pe aceasta tema, inclusiv consultari cu seful statului. „Va trebui gasita o solutie, o ordonanta de urgenta care sa aduca precizarile necesare. Eu sunt de acord cu acest demers legislativ, dar trebuie respectate si drepturile fundamentale ale cetateanului”, a conchis Onisoru. Insa nu toti cei implicati in aceasta poveste sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de seful CNSAS.
Magistratii, verificati daca au colaborat „sub toate aspectele”
Un comunicat al Ministerului Justitiei precizeaza fara dubii ca Legea 247/2005 nu lasa loc interpretarilor. „Candidatii pentru un post in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea”. Ministerul Justitiei precizeaza ca in aceste reglementari nu apare expresia „politie politica”, asa incat declaratia pe propria raspundere a judecatorilor si procurorilor si verificarea ulterioara realizata de CNSAS vor trebui sa reflecte apartenenta si colaborarea cu serviciile de informatii din perioada de dinainte de anul 1990, „sub toate aspectele.” De aceeasi parere sunt si o parte din membrii CNSAS, care sustin verificarea magistratilor conform legii „Macovei”. „Legea 247/2005 este o lege organica si ulterioara Legii 187/1999, drept pentru care nu vad nici un impediment pentru a nu fi respectata”, a declarat Claudiu Secasiu, membru CNSAS.
Pepiniera de securisti
Care ar fi miza tergiversarii verificarilor si sicanele intre conducerea CNSAS si legea elaborata de Ministerul Justitiei? Am incercat sa aflam un punct de vedere autorizat, intreband un fost magistrat daca banuieste cati dintre fostii sai colegi au colaborat cu Securitatea. „Nu am temeiul sa cred ca nu au fost intr-un numar semnificativ. Am convingerea ca atat procurori, judecatori, ba chiar si avocati au colaborat cu fosta Securitate. Cred ca Ministerul Justitiei face un lucru bun. Macar sa stim cu cine lucram, cu cine am lucrat. Nu ma pot hazarda sa dau cifre”, ne-a declarat Ion Panaitescu, fost procuror. Este de notorietate ca inainte de '89 Securitatea isi recruta colaboratori din sistemul judiciar.
