Omul de Neanderthal gătea şi mânca legume şi fructe, la fel ca „verişorul” său, omul modern, potrivit unui studiu recent care infirmă teoria potrivit căreia neanderthalienii erau exclusiv carnivori, informează AFP, citat de Mediafax.
Potrivit unei teorii mai vechi, acest regim alimentar exclusiv carnivor ar fi fost cauza care a determinat dispariţia omului de Neanderthal în urmă cu 30.000 de ani.
Apărut în Europa şi în Orientul Mijlociu în urmă cu circa 300.000 de ani, Omul de Neanderthal a coexistat aproximativ 10.000 de ani cu omul modern – Homo sapiens -, după care a dispărut, din cauze care fac şi astăzi obiectul unor aprige dispute între cercetători.
Potrivit unei teorii precedente, Homo sapiens a putut să supravieţuiască şi să se adapteze mai bine unor surse alternative de hrană, învăţând să consume legume şi fructe, dar şi peşti şi fructe de mare, în funcţie de zona în care se afla.
Însă acest studiu recent, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), îi prezintă pe „verişorii” dispăruţi ai omului modern într-o lumină cu totul nouă.
Studiul a avut la bază o analiză a unor resturi de hrană rămase în placa de tartru care acoperea dinţii fosilizaţi ai unor neanderthalieni, descoperiţi în situri arheologice din Irak şi din Belgia.
Cercetătorii, coordonaţi de Dolores Piperno de la Departamentul de antropologie al Muzeului de istorie naturală Smithsonian din Statele Unite ale Americii, au descoperit resturi de amidon provenind din plante sălbatice, legume, rădăcini şi tuberculi în tartrul depus pe acei dinţi fosilizaţi.
Multe dintre aceste alimente au suferit modificări fizice care corespund proceselor de coacere şi de fierbere – în special resturile de amidon -, acest detaliu făcându-i pe specialiştii americani să afirme că omul de Neanderthal stăpânea focul, cu mult înainte de apariţia omului modern.
Dinţii fosilizaţi conţin şi particule de curmale şi de amidon provenind de la multe alte specii vegetale, pe care savanţii încearcă să le identifice în viitorul apropiat.
Obiectele din piatră descoperite în aceste situri nu indică, însă, faptul că neanderthalienii ar fi folosit anumite unelte pentru a măcina grăunţele. Pe atunci, ei nu practicau, probabil, agricultura.
Însă noile indicii „arată faptul că neanderthalienii consacrau mult timp şi făceau multe eforturi pentru a face ca alimentele lor să devină mai comestibile şi cu o valoare nutriţională mai mare”, consideră autorii studiului.
„Toate aceste date demonstrează că omul de Neanderthal era sofisticat în ceea ce priveşte maniera de a strânge şi prepara hrana, indiferent dacă era vorba de a vâna animale de talie mare sau de a culege şi a prepara alimente de natură vegetală”, au adăugat cercetătorii.
Potrivit acestor antropologi, adaptările majore în ceea ce priveşte achiziţia şi prepararea hranei de către triburile de hominizi, în special coacerea şi fierberea alimentelor de natură vegetală, au deschis calea către apariţia agriculturii, ale cărei prime forme rudimentare au apărut către sfârşitul paleoliticului mijlociu, în urmă cu 50.000 de ani.
Cercetătorii au recoltat eşantioane de tartru de pe şapte dinţi fosilizaţi de neanderthalieni – trei proveneau din situl arheologic irakian Shanidar 3, iar patru proveneau din peşterile Spy 1 şi Spy 2 din Belgia.
