Interviu cu secretarul general al OIF, Abdou Diouf
Nascut la 7 septembrie, 1935, in Louga, Senegal; presedinte al Senegalului (1981-2000); prim-ministru (1970); presedinte al Organizatiei Unitatii Africane (OUA); presedinte al Comunitatii Economice a Statelor din vestul Africii, guvernator regional.
– Domnule secretar general, tarile membre ale familiei francofone apartin unor sisteme juridice, politice, religioase si culturale diferite. In ce masura va reusi Organizatia Internationala a Francofoniei, ca instanta de consultare a acestei familii, sa puna in valoare si in practica valorile democratice de care Organizatia se declara foarte atasata?
– Mai intai, dati-mi voie sa va spun ca Organizatia Internationala a Francofoniei nu este o instanta de consultare. Reprezentantii statelor adopta texte si, ca in toate organizatiile internationale, ele trebuie sa respecte deciziile luate. In ceea ce priveste valorile democrate, Francofonia dispune de norme clare definite prin Declaratia de la Bamako, adoptata de ministrii francofoni in noiembrie 2000, pentru a interveni pe langa statele care nu-si respecta angajamentele luate. Aceste masuri pot sa mearga de la o misiune de informare si de contact pana la suspendarea unui stat membru al instantelor noastre. Francofonia a fost prima organizatie care a suspendat statul Togo, ca urmare a derapajelor constitutionale ce au avut loc dupa decesul presedintelui Eyadema, in februarie 2005. De asemenea, Francofonia a suspendat Mauritania dupa lovitura de stat din august 2005. Aceste doua tari au fost reintegrate in organizatia noastra numai dupa ce au dat garantii referitoare la restabilirea democratiei.
Proiecte comune
– Tinand seama de existenta mai multor tari francofone in sanul Uniunii Europene, OIF a identificat anumite proiecte comune cu Comisia Europeana? Puteti sa ne dati cateva exemple?
– Am semnat in acest an, la 28 august, un acord de cooperare cu Louis Michel, comisarul european responsabil cu Dezvoltarea si Ajutorul Umanitar. Obiectivul Acordului este ajutorarea tarilor partenere ca sa faca fata provocarilor majore, care sunt lupta impotriva saraciei, promovarea democratiei si a drepturilor omului, diversitatea culturala si lingvistica, educatia si formarea, precum si dezvoltarea economica si sociala. Dar asa cum stiti, noi n-am asteptat semnatura acestui acord pentru a colabora cu Uniunea Europeana. La nivel economic, noi derulam impreuna un proiect de intarire a capacitatii tarilor africane in materie de negocieri comerciale. In Haiti, noi lucram, in special cu Uniunea Europeana, pentru un proiect de reforma si intarire a justitiei. Avem o foarte buna colaborare cu Republica Democratica Congo, cu Haiti, cu Republica Africa Centrala in cadrul proceselor electorale care au avut loc in aceste tari.
Ajutor pentru Sud
– Spatiul francofon este, de asemenea, o piata economica. Tara mea va fi, sper, membra a Uniunii Europene incepand cu 1 ianuarie 2007. Va veni cu propriile valori recunoscute, printre care si francofonia. Puteti sa definiti rolul Romaniei francofone in Uniunea Europeana?
– Romania va juca un rol foarte important si noi contam mult pe ea, mai ales ca se pregateste activ, asa cum ati mentionat si dumneavoastra, sa adere la Uniunea Europeana. In 2007, o data cu aderarea Romaniei si a Bulgariei, noi vom fi 13 tari membre ale Organizatiei Internationale a Francofoniei reprezentante in Uniunea Europeana. Va trebui ca aceste tari din Europa Centrala si Orientala, care vor fi mai puternice, sa inteleaga ca trebuie sa lucreze cu tarile din sud, participand la ajutorul public de dezvoltare. Sa nu uitati ca Uniunea Europeana este cel mai mare donator in termenii de ajutor public pentru dezvoltare mondiala. Si ca acest ajutor merge mai intai catre tarile mai putin avansate (PMA), dintre care aproape jumatate sunt membre ale OIF.
Suntem contra unei lumi unilingve
– 2006 a fost definit ca „Anul diversitatii culturale pentru francofonie”. Manifestarile culturale, desfasurate sau prevazute sub aceasta deviza, sunt suficiente pentru recuperarea pierderii de viteza a limbii franceze fata de engleza?
– Trebuie sa se inteleaga bine ca Francofonia nu este contra limbii engleze. Dar noi suntem contra unei lumi unilingve, unipolare, uniforme. In afara limbii engleze, doar franceza mai este vorbita pe cele cinci continente. In Europa, franceza este a treia limba cea mai vorbita, dupa engleza si germana. Este o limba importanta pentru comunicarea internationala. Stiti ca franceza este limba straina cea mai mult invatata in Marea Britanie, ca si in Irlanda? Trebuie ca impreuna sa facem fata amenintarilor ce apasa asupra francezei si riscurilor cu care se confrunta diversitatea culturala si lingvistica, in special in Europa.
Patru domenii prioritare
– In contextul international actual, care sunt provocarile majore la care OIF trebuie sa raspunda?
– Corespund celor patru mari domenii de actiune prioritare. Sa acordam asistenta statelor membre pentru a merge pe drumul democratiei, ceea ce noi am facut pentru Comore, Haiti, Mauritania, Africa Centrala, Republica Democratica Congo, Togo etc. Francofonia va continua sa raspunda prezent de fiecare data cand state membre vor traversa perioade de criza. In dosarul diversitatii culturale si lingvistice, noi trebuie sa ajungem la de 30 de ratificari ale Conventiei Diversitatii Culturale, adoptata in noiembrie anul trecut la UNESCO, pentru ca aceasta sa intre in vigoare. Este un obiectiv esential. Fara a uita insa stralucirea limbii franceze, care este liantul ce ne uneste, cimentul organizatiei noastre. La nivelul solidaritatii si al dezvoltarii, noi trebuie sa continuam sa sustinem statele noastre cele mai defavorizate, sa gasim mijloacele pentru a raspunde cat mai bine asteptarilor lor, sa le ajutam sa se faca auzite. Ma gandesc la problema bumbacului, care a fost prezentata la Organizatia Mondiala a Comertului de patru tari subsahariene si a caror initiativa noi o sustinem. Ma gandesc la instruirea pe care o oferim functionarilor din sud, in cadrul negocierilor comerciale. In fine, exista marea provocare a educatiei, a invatamantului superior si a cercetarii, care este formarea profesionala. Este in mod explicit una dintre ratiunile pentru care s-a ales ca tema a acestui Sommet: „Tehnologiile informationale in educatie”. Astazi, 120 de milioane de copii din intreaga lume nu sunt scolarizati si 771 de milioane de adulti sunt analfabeti sau sunt inculti.
