Oferta publica este o metoda comerciala. Exista oferta publica de actiuni, in vederea cotarii la bursa sau de preluare a unei companii. O operatiune speciala prin care cineva isi anunta intentia de a vinde sau cumpara (intr-un cadru organizat) actiuni, firme. Perimetrele de exploatare pot fi si ele concesionate prin oferte publice.
Am testat mai multe persoane de la sate si din cartiere – cum ar traduce "oferta publica de recompensa". Raspunsurile aproape unanime au fost partea "publica" trebuie sa le "ofere" ceva, ca o rasplata, ca o "recompensa", ca un dar. Este ceea ce, mai pe sleau, s-ar numi pomana electorala, care la noi s-a manifestat in fel si chip: tuica, fasole cu carnati, bere, galeti, mici, saci cu cartofi, gaini, orez, zahar, ulei, transport gratuit, oi, mingi de fotbal, carti de colorat, vanghelioane. "Oferta" este ambalata intotdeauna in pungi electorale, iar reteta este standard: de-ale gurii.
Prima forma organizata de oferta publica de recompensa sau pomana electorala a fost reteaua de magazine "economat" (alimente la preturi mici, dar nu prea mici), gestionata de pedeseristi si de care s-a ales praful. Era tot o forma de "redistribuire" a bogatiei, prin magazine ieftine, dar numai in scop electoral. Recompensa care mimeaza interesul este confundata cu pomana, spaga, mita, dar legea ii zice "cadouri". Oferta de pomeni electorale va fi, alaturi de zarva, ingredientul principal al campaniei uninominale. Peste o luna va deveni sport national. S-a patentat si metoda de "recompensa": o fundatie cu numele candidatului. Are voie o caritabila fundatie sa imparta pachete sub pretextul umanitarismului? Are. In plus, cheltuielile sunt deduse de la impozit. si inca n-au fost dezvaluite toate armele secrete ale recompenselor.
Generozitatea ofertantilor se rafineaza, milostenia se diversifica, se va traduce si in cadouri mai de pret – telefoane mobile, asfaltari in draci pe ultima suta de metri si direct pe pamant, whisky, excursii, pelerine de ploaie, spectacole de teatru platite de candidat, jocuri de lasere si lumini, unde va fi strecurat si indemnul sa fie votat cine trebuie, adica sponsorul spectacolului. Nu se mai castiga alegeri cu pixuri, brelocuri, brichete inscriptionate. Pentru ca alegerile vor avea loc in noiembrie, se vor inventa festivaluri si "serbari", mai la indemana fiind "Sarbatoarea recoltei".
La uninominale vom auzi sporadic de proiecte, de strategii, se va dezvolta mai curand ecuatia punga electorala (indeobste cu continut alimentar) si vot. Daca tot ne aflam in economia de piata si se tine cont de relatia costuri si rezultate, punga (cost) si votul (rezultat) par cele mai eficiente in tranzactia comerciala numita "alegeri". Pentru multi dintre candidati, dar si pentru partide, a-si juca soarta cu 30 sau 50.000 de euro nu reprezinta mare lucru si poti cumpara voturile dintr-un colegiu buimac, mai ales daca beneficiezi si de ceva multiplicatori de imagine. Pare o gluma obligatia partidelor ca la inscrierea candidatilor la parlamentare sa faca dovada depunerii unei garantii de cinci salarii minime brute in contul Autoritatii Electorale Permanente. Adicatelea, pentru descurajarea "aventurierilor".
Numele grele din partide isi vor alege colegiile in care partidul nu este atat de detestat. In rest, vor fi aruncate in lupta "vedete" cu bani. Ce va ramane din superoferta "publica" din noiembrie? Daca stam sa ne gandim bine, pomenile electorale se fac pe cheltuiala alegatorului, acolo unde puterea si banii au fost obtinute pe seama altora. Precupetii electorali vor intra in elita conducatoare, apoi vor denunta "oferta publica de recompensa" ca insultatoare pentru poporul roman. Vor exista si colegii in care notorietatea si banii aruncati in campanie sa nu fie suficiente (vezi cazul Berceanu), ci mai curand adevarata oferta electorala, proiectele, promisiunile realizabile, altfel spus continutul.
Socialul este si el confundat cu pomana. Asistenta sociala romaneasca este tot un fel de "recompensa publica", de vreme ce anual sunt alocate de la buget 9 miliarde de lei noi, de generozitatea statala beneficiind jumatate din populatia tarii, inclusiv tuciuriii cu Mercedes si lanturi groase de aur la gat si pe brate. Avem si o Agentie Nationala de Prestatii Sociale, care mai curand i-ar invata pe asistati sa pescuiasca decat sa le ofere conserve de peste.
Altceva este marirea pensiilor. Nu este pomana electorala, nici recompensa, nici milostenie. Li se cuvine pensionarilor, pentru ca banii pentru cresterea amaratelor de pensii provin din bugetul de pensii, n-au cazut din cer. La ce ar putea folosi aceste sume decat la pensii?
Nici salariul minim pe economie nu este pomana sau concesie electorala, pentru ca revendicari sindicale n-au fost numai in preajma campaniilor electorale. La toate s-or fi gandit partidele pentru oferta electorala cu gratificari, mai putin la efectul prezentei la vot. La acest capitol, "recompensele" sunt precare. Poate se inventeaza si pentru "apatici" un praznic, un festin. Indeobste, acestia refuza "recompensele".
