Cum era de aşteptat, Grecia şi ţările zonei euro nu au ajuns la un acord miercuri, după reuniunea de peste şase ore a Eurogrup, care s-a încheiat târziu în noapte. Absenţa unui comunicat relevă că nu a fost înregistrat nici cel mai mic progres, fapt rar, semn al tensiunilor considerabile între Grecia şi creditorii săi. Premierul elen, Alexis Tsipras, a făcut faţă joi omologilor europeni pe care doreşte să îi facă să adere la propunerile sale de a reface programul de austeritate impus ţării sale.
Summitul european de joi de la Bruxelles a debutat cu 15 ore întâr-zie-re, din cauza prelungirii negocierilor de la Minsk asupra Ucrainei, la care au participat preşedintele francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel.
Climatul va fi ”greu, foarte greu pentru Tsipras”, declara un diplomat european referindu-se la faptul că premierul elen urma să întâlnescă pentru prima oară cancelarul Angela Merkel, mai mult ca nici odată garant al ortodoxiei bugetare.
Tsipras s-a pregătit pentru această întâlnire de joi cu omologii săi -europeni pentru a-i convinge să adere la planul Atenei de a reface programul de austeritate impus de creditori ţării sale, a doua zi după o reuniune a Eurogrup, încheiată cu un dezacord total cu ţările zonei euro. Două săptămâni şi jumătate după victoria Syriza, partidul stângii radicale al lui Alexis Tsipras, antagonismele între Atena şi restul ţărilor zonei euro par mai puternice ca niciodată.
Tsipras vrea cu orice preţ să termine cu tutela creditorilor – UE, BCE şi FMI –, ceea ce irită spaţiul monedei unice. Reuniunea extraordinară a Eurogrup avea ca scop apropierea punctelor de vedere, dar Atena nu a prezentat propuneri detaliate, nici un program pentru a asigura finanţarea pe termen scurt.
La închiderea reuniunii, o sursă guvernamentală a anunţat la Atena eşecul discuţiilor: „Prelungirea memorandumului nu a fost acceptată”. Joi, premierul finandez Alex Stubb, unul dintre liderii duri ai UE, declara: „Începem să ajungem la capătul răbdării cu Grecia.
Ţările trebuie să-şi respecte angajamentele. Orice deviere ar fi o formă de nedreptate pentru ţări ca Irlanda, Spania sau Portugalia”, care fac şi ele eforturi considerabile în schimbul planurilor internaţionale de salvare.
UE rezistă „sirenei“ Varoufakis
Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, care a reprezentat Grecia la întâlnirea Eurogrup, a evocat o „reuniune fascinantă”, o „lungă şi constructivă discuţie asupra tuturor aspectelor crizei elene” dar nu a fost pusă problema găsirii unui acord.
Acest ministru a cărui diplomaţie agasează Bruxellesul a explicat că europenii doresc ca Atena să ceară o extensie a programului actual, înainte de a avea în vedere soluţii pentru atenuarea datoriei, care reprezintă 175% din PIB-ul grec.
Decizia urmează a fi luată lunea viitoare, în cadrul unei noi reuniuni a zonei euro, pentru ca apoi mai multe parlamente să-şi dea avizul asupra unui acord.
„Fiecare ţară este liberă să facă ce vrea. Dar noi avem acest program (de austeritate, impus de creditori contra creditului de 240 miliarde acordat în 2010); fie merge până la capăt, fie nu va mai fi nici un program“, după cum avertizează miniştrii zonei euro.
„Programul este o bază legală, o referinţă, un cadru. Este foarte dificil de a-l încălca”, preciza Pierre Moscovici, comisarul european pentru Economie.
Decisă să pună capăt celor şase ani de recesiune şi de austeritate impusă, Grecia doreşte să pună în loc un program relaxat, până în septembrie, în cadrul căruia ar respecta 70% din angajamentele de reformă deja convenite cu credi-torii.
Cele 30% rămase vor fi înlocuite de o serie de reforme destinate creşterii economice, elaborate cu OECD.
