Unul dintre lucrurile pe care romanii nu au reusit sa le inteleaga in cei 17 ani scursi de la rasturnarea comunismului este faptul ca statul de drept nu se confunda cu democratia. Statul de drept a aparut in Germania cancelarului Bismark. Practic, acest concept inseamna ca legea trebuie aplicata in mod egal pentru toti si ca fiecare decizie a unei autoritati trebuie bazata pe un text de lege, nu pe bunul plac al agentului puterii de stat. Democratia a fost definita inca din vremea Atenei lui Clistene drept puterea poporului, modul in care cetatenii asigura conducerea statului.
Evacuarea Episcopiei Greco-Catolice din Cluj arata ca Romania este o democratie, dar nu un stat de drept. Exista democratie pentru ca cetatenii, la alegeri, isi stabilesc conducatorii. In schimb, legile nu sunt aplicate la fel pentru toti. Astfel, autoritatile din Bucuresti au decis, in mod just, retrocedarea unei cladiri in care functiona sediul Episcopiei din Cluj. Numai ca aceleasi autoritati refuza sa restituie greco-catolicilor bunurile confiscate in timpul regimului comunist. Cererile de retrocedare sunt amanate ori respinse. Mai mult, in acele cazuri in care greco-catolicii si-au recuperat unele bunuri, juristii de la Bucuresti s-au facut ca au uitat lectia invatata in anul II la Drept civil, si anume ca posesia este unul dintre atributele dreptului de proprietate. La Cluj, Episcopia Greco-Catolica a primit pe hartie trei cladiri importante. Practic, insa, ea mai are de asteptat mult si bine pana cand le va primi efectiv inapoi.
Autoritatile locale au incurajat aceasta situatie, agravata si de delasarea juristilor care ar fi trebuit sa apere interesele Episcopiei. La prima vedere, argumentul ca in cladirile greco-catolicilor functioneaza scoli si ca, din aceasta pricina, ele trebuie sa ramana deocamdata in folosinta publica, pare valid. La o privire mai atenta, descoperim ca Primaria a vandut, dupa Revolutie, 70.000 de imobile doar in orasul Cluj-Napoca. Mai mult, autoritatile locale au ajuns la concluzia ca se pot dispensa de o scoala intreaga, pe care au oferit-o drept sediu pentru televiziunea publica. Alte cladiri care ar fi putut sa gazduiasca cele trei scoli chiriase in imobilele greco-catolicilor au fost vandute de Consiliul Judetean. Asa ar fi, de exemplu, sediul neterminat al fostei Banci Agricole.
Asa ca nu exista nici un motiv pentru care aceasta situatie sa fie prelungita, iar autoritatile sa masoare dreptatea cu ocaua mica sau cu ocaua mare in functie de cine cere restituirea bunurilor. Daca, insa, problema nu va fi rezolvata, inseamna ca statul de azi nu este decat complicele statului comunist de ieri.
