După străduinţe perseverente am izbutit să obţinem proiectul de revizuire a Constituţiei României transmis Curţii Constituţionale la 07.02.2014. Amintim că, în articolul nostru cu aceeaşi temă (evident varianta de proiect de la acea dată), publicat de ziarul „România liberă”, atât în ediţia tipărită cât şi în cea electronică din 07.06.2013, am demonstrat, în mod convingător, superioritatea republicii semiprezidentiale faţă de republica parlamentară, pentru că asigură un mai bun echilibru între puterea (autoritatea) executivă şi puterea (autoritatea) legislativă, îndreptăţit de o temeinică documentare: remarcabilul filozof şi politolog P.P. Negulescu („Destinul omenirii – operă monumentală”, vol II ), Andre Tardieu (”La profession parlementaire”), profesorul emerit de la Sorbona, Maurice Duverger (”Les constitutions de la France”).
În acelaşi articol citam confesiunea unui preşedinte din republica parlamentară existentă în perioadă celei de a III-a Republici Franceze (1870-1940), care afirmă despre sine însuşi că este un simplu ”maestru de ceremonii”, iar un parlamentar francez îl caracteriza pe preşedintele Franţei din aceeaşi perioadă ca ”executorul orb şi pasiv al majorităţii parlamentare”. Aceste argumente rămân şi în prezent şi vor rămâne şi în viitor perfect valabile.
USL nu-şi poate permite, fără costuri majore, să ia electoratului dreptul de a-şi alege prin vot universal, Preşedintele României, dar diminuează drastic atribuţiile instituţiei prezidenţiale, după cum vom vedea cu uşurinţă în acest articol, tendinţa parlamentară fiind evidentă (reminiscenţă şi a ideologiei comuniste, care concepea o singură putere politică: formal „Marea Adunare Naţională”, practic Partidul Comunist Român).
Prezentăm în continuare observaţii critice şi propuneri (eventual solicitări) pe articole:
La art. 3 – Nu suntem de acord cu introducerea alineatului „Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”. Motivare: Existenţa zonelor tradiţionale ca subdiviziuni administrative (subl. ns.) ale regiunilor alături de judeţe ar încurca grav administraţia. Zonele tradiţionale sunt categorii culturale, nu administrative.
La art. 17 – Întrucât articolul nu prevede obligaţia statului român de a asigura exercitarea (subl.ns) dreptului de vot al cetăţenilor români din străinătate, propunem completarea articolului cu un alineat nou (alin. 2), redactat astfel: ”Statul român asigură exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor români din străinătate.” Motivare: Numărul deosebit de mare (2.500.000- 3.000.000) al cetăţenilor români din străinătate, care nu pot fi lipsiţi de acest drept fundamental, obligă statul român la asigurarea exercitării ( subl. ns ) dreptului de vot.
La art. 44 alin. 8 – Solicităm eliminarea acestui alineat care prevede că se prezumă caracterul licit al dobândirii averii. Motivare: Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, conform alin. 2 al art. 44. Din acest punct de vedere, alin. 8 cuprinzând prezumţia inexistentă în statele U.E. este inutil. De fapt, acest alineat împiedică aplicarea confiscării extinse; practicată în prezent în ţările Uniunii Europene pentru a putea face faţă pericolului social al corupţiei crescânde în statele U.E.
La art. 65 – Solicităm eliminarea textului de la lit.b (privind suspendarea Preşedintelui României) a alin.2 pentru motivele pe care le vom arăta la art.95.
La art. 69 alin. 2 Solicităm următoarea redactare: ”Mandatul imperativ este nul cu privire la iniţiativele legislative şi voturile parlamentarilor. Parlamentarii nu pot însă demisiona din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia au fost aleşi şi nici nu se pot înscrie în alt partid politic sau în altă formaţiune politică. Motivare: Modificarea este imperios necesară pentru a opri traseismul politic-această ruşine a vieţii politice.
La art. 71 alin. 2 şi 105 alin. 2 – Propunem eliminarea cuvintelor ”cu excepţia celei de membru al Guvernului şi respectiv a cuvintelor ”cu excepţia celei de deputat sau de senator”. Motivare: Întrucât s-a dovedit că exercitarea funcţiei de membru al Guvernului împreună cu cea de parlamentar, în mod satisfăcător, este extrem de dificilă dacă nu chiar imposibilă, propunem completarea art.71 cu un alineat nou (alin.4), redactat astfel: ”În cazul cooptării în Guvern a unui parlamentar se aplică următoarele măsuri: a) înlocuirea cu primul candidat care nu a intrat în Parlament pe lista partidului politic respectiv, în cazul scrutinului de lista proporţională; b) suspendarea calităţii de parlamentar pe perioada exercitării funcţiei de membru al Guvernului, în cazul scrutinului uninominal, majoritar.”
La art. 72 alin. 2 – Solicităm în mod ferm eliminarea cuvântului ”perchezitionaţi”. Motivare:
12) La art. 103 a) – Solicităm în mod ferm eliminarea propunerilor cuprinse în proiectul de revizuire, care îl obligă pe Preşedintele României, ales prin vot universal să desemneze drept canditat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţă politică, participante la alegeri, care are majoritate relativă (subl.ns) şi nu majoritate absolută. Motivare: Preşedintele României ales prin vot universal nu este un notar (ca să nu mai amintim afirmaţia unui scriitor devenit om de afaceri, care într-o emisiune televizată în preajma alegerilor parlamentare din 2008, îl transformă într-un funcţionar de la registratură). În plus atribuirea obligatorie partidului cu cele mai multe mandate, adică celui care are majoritate relativă, seamănă mutatis mutandis cu scrutinul majoritar într-un singur tur, respins de Curtea Constituţională în unanimitate. b) Pentru o perfectă corectitudine, propunem ca după cuvântul „partidului” să se adauge sau ”alianţei politice” (înscrisă la Tribunal). Cu excepţia propunerii de la litera b) de mai sus, susţinem în mod ferm actuala redactare a art.103 din Constituţia României.
13) La art. 109 – Solicităm ca textul să se restrângă la: ”Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Motivare: condiţionarea trimiterii în judecată de acordul Senatului, Camerei Deputaţilor sau Preşedintelui României a dovedit în practică, cu prisosinţă că senatorii şi deputaţii sunt protejaţi, anulându-se astfel prevederile privind limitele imunităţii parlamentare prevăzute la art. 72.
14) La art. 133
a) Numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să fie 17. Motivare: rezultă din eliminarea celor 4 reprezentaţi ai aşa-zise societăţi civile.
b) Propunem eliminarea celor 4 reprezentaţi ai aşa-zise societăţi civile. Motivare: fiind aleşi de Senat ei au caracter politic. Singurul om politic din C.S.M. trebuie să rămână ministrul justiţiei.
c) Preşedintele C.S.M. trebuie ales ca în prezent dintre toţi magistraţii, nu numai dintre judecători. El este Consiliul Superior al Magistraturii, ci nu numai al judecătorilor.
d) Durata mandatului trebuie să rămână de 6 ani, ci nu de 4 ani ca în proiectul de revizuire a Constituţiei. Motivare: Durata mandatului membrilor C.S.M. nu trebuie legată de durata mandatului parlamentarilor.
e) Solicităm în mod ferm eliminarea noului alineat privind revocarea magistraţilor care s-a introdus în actualul proiect de revizuire. Motivare: Revocarea nu trebuie să existe cum nu există nici la parlamentari.
15) La art. 143 – Propunem completarea cu un alineat nou ( alin.2) redactat astfel privind Curtea Constituţională:”Judecătorii Curţii Constituţionale să nu fi fost înregimentaţi politic în ultimii 10 ani: reprezentanţi aleşi, miniştri, prefecţi, preşedinţi de consiliu judeţean sau regional, primari de municipii sau oraşe”. Motivare: Prevederea ar asigura o mai bună independenţă politică a judecătorilor Curţii Constituţionale.
16) La art. 146
a) Propunem completarea lit a) cu următorul text: De asemenea, Curtea Constituţională se pronunţă la aceleaşi sesizări, asupra constitutionalităţii hotărârilor Parlamentului. Motivare: Hotărârile Parlamentului sunt acte deosebit de importante.
b) Nu putem fi de acord cu eliminarea textului de la lit. i ) privitor la referendum prevăzută în proiectul de revizuire a Constituţiei. Motivare: Este imperios necesar să vegheze Curtea Constituţională la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi să confirme rezultatele acestuia. Precizăm că în cazul în care abrogarea nu se referă la lit. i) ci la lit. l) (textul obţinut nu este clar) nu vedem rostul abrogării.
17) La art. 147 alin. 1 – Propunem completarea textului privind Deciziile Curţii Constituţionale astfel: ”…precum şi cele din hotărâri şi regulamente ale Parlamentului.” Motivare: Este o consecinţă a propunerii de la art. 146 privitoare la includerea hotărârilor Parlamentului.
Epilog: Întrucât proiectul de revizuire a Constituţiei României nu a fost dezbătut în păturile lărgi ale electoratului şi în consecinţă acesta nu poate vota în cunoştinţă de cauza (a vota liber nu înseamnă numai a vota fără constrângeri, ci şi a vota în cunoştinţă de cauză), propunem electoratului să se abţină să voteze o revizuire care transformă practic republica semiprezidenţială în republică parlamentară. Afirmaţia că prin această abţinere n-ar mai putea vota listele de candidaţi la europarlamentare este absolut neadevărată.
PS 1. Se spune că se intenţionează să se revină la scrutinul de lista proporţională (ca la europarlamentare) ceea ce este mai democratic. Apreciem, tocmai pentru a întări caracterul mai democratic, să se revină la pragul electoral de 3% existent la alegerile din 1992 şi 1996 (chiar dacă nu convine partidelor mari). În perioada interbelică, pragul electoral introdus la alegerile parlamentare din 1937 a fost 2%. Este semnificativ că, în Germania, Curtea Constituţională, pentru a accentua caracterul democratic al alegerilor, a modificat pragul electoral din 5% în 3% . Este democratic şi, în consecinţă necesar, că funcţiile publice care se aleg prin scrutin uninominal majoritar (preşedintele României, preşedinţii de consilii regionale, consilii judeţene şi primării) să se aleagă în două tururi de scrutin. Preşedinţii de consilii judeţene s-au ales iniţial într-un singur tur de scrutin, iar la alegerile din 2012 în loc să se corecteze eroarea s-a procedat invers, alegându-se şi primarii într-un singur tur de scrutin, ceea ce este o dublă eroare.
PS 2. Partidele autentic democratice din Opoziţie trebuie să se prezinte obligatoriu cu un singur candidat, respectiv cel mai bine situat în sondaje, indiferent că provine de la un partid mai mare sau mai mic la alegerile prezidenţiale. Eroarea fatală cu doi candidaţi de la alegerile prezidenţiale din anul 2000 trebuie neapărat evitată.