Subsecretarul american de stat Ellen Tauscher a anunţat la conferinţa RUSI (Royal United Services Institute), consacrată apărării antirachetă, că administraţia Obama va cere Congresului, începând cu anul fiscal 2012, fonduri pentru instalarea de interceptori în România, relatează NewsIn.
„Nu poţi începe să aloci fonduri pentru o bază a apărării antirachetă cu un an înainte să fie operaţională. Sunt necesare multe pregătiri şi construcţii cu mult timp înainte pentru a face baza operaţională până în 2015″, a declarat Tauscher la conferinţa organizată la Londra, la care a participat şi secretarul de stat român Bogdan Aurescu.
Oficialul american a precizat că cererea de buget pentru anul fiscal 2012, care începe în septembrie, va include fonduri pentru achiziţia de bunuri necesare pentru desfăşurarea de interceptori SM-3 în România. „Anul acesta vom cere bani şi pentru a începe construcţia unei baze de testare pentru SM-3 terestre şi vom începe testarea interceptorului SM-3 Block 1B, care va fi desfăşurat în Europa în 2015″, a adăugat ea.
„Unul dintre lucrurile minunate în legătură cu procesul bugetar american – şi nu spun acest lucru numai ca fost membru al Congresului – este că e transparent. Oricine poate vedea pe ce cheltuim banii. Iar în cazul apărării antirachetă, cheltuielile noastre actuale prevestesc planurile noastre de viitor”, a precizat oficialul.
„Vom folosi perioada de acum până în 2015 şi 2018 eficient. Vom testa şi ne vom asigura de eficienţa sistemelor noastre de apărare antirachetă, dezvoltându-le în acelaşi timp pentru a menţine pasul cu ameninţarea”, a dat asigurări Tauscher.
Oficialul american a comentat şi acuzaţiile recente, potrivit cărora Statele Unite nu sunt serioase în legătură cu desfăşurarea de elemente ale scutului în Europa. „Unii susţin că 2015 şi 2018 sunt prea departe în viitor şi că SUA nu sunt serioase sau că avem suficient timp pentru a ne răzgândi. Dacă acest lucru ar fi adevărat, nu aş face atât de multe vizite în Europa„, a explicat subsecretarul de stat, referindu-se la deplasările sale repetate în Polonia şi România.
În plus, Washingtonul a trimis deja în Europa crucişătorul USS Montery, echipat cu sistem Aegis, în cadrul primei faze a noii abordări a apărării antirachetă.
„Aceste acţiuni au stabilit multe dintre elementele majore care vor permite desfăşurarea completă a tuturor celor patru faze ale eforturilor NATO de apărare antirachetă până în 2020”, a afirmat Tauscher.
Oficialul american a subliniat că sistemul antirachetă va oferi forţelor americane desfăşurate în Europa, familiilor lor şi aliaţilor europeni ai SUA „protecţie faţă de ameninţarea balistică regională provenind din Orientul Mijlociu”.
„Deşi vom avea o serie de acorduri bilaterale cu ţările gazdă pentru instalarea elementelor sistemului nostru antirachetă, vedem această desfăşurare în cadrul unui efort mai amplu al NATO”, a afirmat Tauscher. „După ce NATO va dezvolta proceduri şi protocoale adecvate, preşedintele (Obama – n.r.) intenţionează să transfere controlul sistemului către NATO, moment din care sistemele noastre vor fi operate sub auspicii NATO, la fel ca orice altă contribuţie naţională voluntară”, a adăugat ea.
În aceste condiţii, Statele Unite sunt recunoscătoare aliaţilor NATO pentru contribuţia lor la sistemul de apărare antirachetă, a spus oficialul american, care a subliniat că, „fiind de acord să găzduiască baze ale apărării antirachetă, Polonia şi România şi-au demonstrat angajamentul ferm şi faţă de Alianţă”. Ea a precizat şi că a colaborat strâns în ultimele 15 luni cu secretarul de stat român Bogdan Aurescu.
Aurescu a parafat la începutul lunii iunie, la Washington, împreună cu Ellen Tauscher, textul Acordului pentru amplasarea în România a unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice.
În ceea ce priveşte poziţia Rusiei faţă de apărarea antirachetă, Statele Unite au dat asigurări că au informat Moscova în legătură cu acest program şi au „demonstrat prin criterii obiective, legate de caracteristicile tehnice”, că sistemele nu reprezintă o ameninţare la adresa capacităţii nucleare de disuasiune de care dispune Moscova.
Tauscher a respins şi informaţiile potrivit cărora noul tratat START ar include restricţii şi limitări privind apărarea antirachetă. „Dacă acest lucru ar fi adevărat, nu cred că Rusia s-ar plânge atât de mult în legătură cu eforturile noastre de apărare antirachetă”, a spus ea.
„Vrem cooperare cu Rusia, dar nu vom fi de acord cu nicio limitare privind programele noastre de apărare antirachetă. Din nou, credem că, prin cooperare, Rusia va primi asigurările pe care le caută, fără limitări pe care Statele Unite nu poate şi nu vrea să le accepte”, a adăugat oficialul american.
Rusia se opune planurilor SUA de desfăşurare a scutului antirachetă aproape de graniţele sale, spunând că ar fi o ameninţare pentru securitate ei.
Tauscher a evocat în discursul său şi paşii pe care îi fac Statele Unite pe plan diplomatic pentru a contracara proliferarea de rachete. Printre aceştia se numără Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (Missile Technology Control Regime – MTCR), pus la punct de 34 de state.
MTCR are ca obiectiv controlul exporturilor sistemelor de transport la ţintă (rachete balistice, de croazieră etc.) cu o încărcătură de cel puţin 500 kg şi o rază de acţiune de minim 300 km.
SUA susţin şi eforturile depuse în cadrul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (HCOC), la care iau parte 130 de state şi care constă într-un set de principii generale, angajamente şi măsuri de consolidare a încrederii pentru a reduce proliferarea cu rachete.
Washingtonul colaborează cu partenerii săi şi pentru a interzice transporturile de arme de distrugere în masă, prin Iniţiativa de securitate privind proliferarea (PSI), care se concentrează pe consolidarea capacităţii unei ţări de a opri transporturi de teama proliferării.
„Nu veţi auzi prea multe despre ce facem de fapt în această privinţă, pentru că preferăm că lucrăm discret, dar aceste eforturi au un impact”, a dat ea asigurări.
Conferinţa RUSI, ce a avut loc miercuri, a fost dedicată problematicii apărării antirachetă, domeniu de interes major în care în ultima perioadă au apărut evoluţii importante şi a permis abordarea, într-un format informal, a implicaţiilor generate de deciziile în domeniul apărării antirachetă adoptate la summit-ul NATO de la Lisabona, cu accent pe perspectivele de dezvoltare ale sistemului de apărare activă stratificată împotriva rachetelor balistice în teatru (ALTBMD) şi ale proiectului SUA de dezvoltare graduală, în etape, a sistemului de apărare antirachetă din Europa (EPAA).
De asemenea, sesiunile de lucru au oferit prilejul unor discuţii de substanţă cu privire la natura ameninţării şi la modalităţile efective de conturare a unei cooperări NATO-Rusia în materie de apărare antirachetă.
RUSI a fost fondată în 1831 de către ducele de Wellington. Conferinţele RUSI oferă posibilitatea abordării, de o manieră informală, a unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda internaţională, într-un format select, cu participarea de înalţi oficiali, experţi internaţionali, formatori de opinie.
