» Alegerea lui Barack Obama ca al 44-lea presedinte al SUA a deschis un nou capitol in relatiile transatlantice, ducand la o imbunatatire spectaculoasa a imaginii SUA in Europa.
» In Europa Centrala si de Est, bastioane ale proamericanismului si ale relatiilor transatlantice, entuziasmul fata de noul presedinte este mai scazut, fiind nevoie de eforturi mai mari din partea Administratiei Obama in aceasta regiune.
» Romania a ramas, in general, cea mai proamericana din Europa Centrala si de Est, urmata de Polonia.
Raportul "transatlantic trends", realizat pentru al optulea an consecutiv de German Marshall Fund (GMF) din SUA cu sprijinul unor organizatii europene, bazat pe sondaje de opinie cu o marja de eroare de 3% in 11 state membre ale Uniunii Europene (intre care si Romania), in Turcia si in SUA, indica o schimbare radicala a imaginii SUA in Europa. Rata de aprobare fata de politica internationala a presedintelui american a crescut in UE si in Turcia de patru ori, de la 19% in 2008 (ultimul an al mandatului lui George W. Bush) la 77% in prima jumatate a anului 2009 (primele sase luni la Casa Alba ale lui Barack Obama). Aceasta este cea mai mare crestere a unui indicator care se regaseste in sondajele GMF, de la primul raport anual pana astazi.
Sprijinul pentru noul presedinte american este mai puternic in Europa Occidentala, unde rata sustinerii este de 86%, si mai putin entuziast in Europa Centrala si de Est, unde 60% din cei intervievati au o opinie favorabila despre Obama. Aceasta este o inversare a tendintelor din 2008, cand imaginea SUA si a presedintelui lor era mai buna in "noua Europa" decat in Occident (44% rata de aprobare in Est comparativ cu 40% in Vest). GMF explica acest rezultat prin relatia buna a tarilor din Europa Centrala si de Est cu fosta administratie republicana americana si prin atitudinea ambigua a noului presedinte fata de proiectul scutului antiracheta.
Romania este citata in raportul GMF ca una dintre tarile in care popularitatea presedintelui SUA a crescut cel mai putin (doar 14 procente), cu doar trei procente peste Polonia (11%), in timp ce media in tarile occidentale este de 69%, in Franta popularitatea lui Obama fata de cea a predecesorului sau crescand cu 77%. De altfel, Romania, Bulgaria si Slovacia aveau cele mai mici asteptari de la noua administratie americana, rezultatele sondajului de vara aceasta depasind cu putin previziunile.
Impactul crizei economice
Cu cat efectele crizei se resimt mai grav, cu atat mai mare este tentatia protectionismului, confirma raportul GMF. Trei din patru bulgari (74%), romani (73%) si slovaci (73%) spun ca situatia financiara a familiilor lor a fost afectata de criza, media in regiune fiind de 59%, cu doar cinci procente peste cea din Occident. Cel mai bine din Europa Centrala si de Est par sa stea polonezii, doar 46% din acestia considerand ca situatia lor a fost afectata direct de criza. Increderea in economia de piata libera este mai scazuta in noii membri ai UE (62%) decat in Occident (71%). De asemenea, mai multi consumatori din Europa Centrala si de Est cred ca ar trebui favorizata cumpararea de produse locale, nu de import (80%, comparativ cu 65% din consumatorii din Vest). 59% din participantii la sondaj din "Noua Europa" cred ca guvernele lor au cheltuit prea putin pentru a solutiona problemele economice, opinie impartasita doar de 35% din occidentali.
In acelasi timp, mai putini est- si central-europeni sunt pentru mentinerea deschisa a pietelor (74% fata de media din Vest, 82%). Desi un rol important in declansarea crizei l-au avut slabiciunile sistemului financiar american, la care se adauga dezechilibrul comercial al SUA, criza financiara si economica globala nu a amplificat, asa cum au existat temeri, sentimentele antiamericane in Europa. Dimpotriva, 53% din europeni si-ar dori o intarire a rolului SUA in conducerea problemelor economice globale. Atat europenii, cat si americanii cer insa reforme fundamentale ale sistemului economic si financiar (75% in SUA si 82% in UE). Mai multi europeni (79%) decat americani (67%) cred ca guvernul are un rol esential in reglementarea economiei.
O majoritate solida (72%) din occidentali s-au declarat dispusi sa sacrifice o parte din cresterea economica pentru a incetini incalzirea globala, in timp ce in Europa Centrala si de Est doar 56% din participantii la sondaj agreeaza aceasta idee. Mai putini respondenti din Europa Centrala si de Est s-au declarat de acord sa faca tot ce pot pentru a combate incalzirea globala, in timp ce altii ar face mai putin (69% comparativ cu 84% din occidentali).
» Romanii vor sa se retraga
Doar 25% din participantii la sondaj din Europa Centrala si de Est considera ca relatiile dintre SUA si Europa s-au imbunatatit fata de 2008, comparativ cu 43% din occidentali. De asemenea, mai putini est- si central-europeni decat occidentali cred ca NATO este esentiala (53%, respectiv 63%). Dar mai multi est- si central-europeni (45%, comparativ cu 39% din occidentali) cred ca parteneriatul de securitate, diplomatic si economic dintre SUA si UE ar trebui sa fie intarit, ceea ce indica dorinta de a avea legaturi mai bune cu Washingtonul, chiar daca noul presedinte american inspira mai putin entuziasm in regiune, subliniaza analiza GMF. si europenii, si americanii isi doresc o aprofundare a relatiilor transatlantice, dar se mentin divergentele in problema razboiului din Afganistan.
55% din occidentali si 69% din est- si central europeni ar dori ca efectivele trimise de tarile lor in Afganistan sa fie reduse sau retrase, 70% din romani, 51% din polonezi si 41% din germani si britanici pronuntandu-se pentru retragerea totala a coalitiei internationale din Afganistan. si in privinta Iranului se constata o divergenta in abordare, 48% din europeni si turci sustinand cresterea presiunilor diplomatice si excluzand optiunea militara, in timp ce 47% din americani nu exclud recurgerea la forta daca eforturile diplomatice raman fara rezultat.
