– Nasaudul are gradini infrumusetate cu smochini si palmieri
– Orasul a capatat si renumele localitate a academicienilor, datorita numarului mare de intelectuali valorosi
Sute de localnici de pe Valea Somesului lucreaza in Spania si aduc, cu fiecare intoarcere acasa, putin din meleagurile pe care ii trudesc oasele si in localitatile in care s-au nascut. Asa a aparut, probabil, in orasul Nasaud, de la poalele Muntilor Rodnei, ideea infrumusetarii gradinii publice cu palmieri, smochini si plante exotice de apa care dau orasului un aer meridional spre incantarea localnicilor, dar mai ales a acelora dintre ei care vin in concedii acasa din tari in care aceste plante sunt in mediul lor. Palmierii si celelalte plante ornamentale exotice sunt pastrate in sezonul rece in serele orasului si, cand da caldura, sunt aduse in gradina publica. In acest sezon, o plimbare prin parcul orasului Nasaud se aseamana cu o plimbare printr-un orasel spaniol. Astfel, localnicii reusesc sa se relaxeze fara a mai cheltui banii in concediu. Primii copaci exotici au fost adusi la Nasaud in urma cu trei decenii, iar de atunci s-au adaptat foarte bine climei reci de munte.
Elementul de noutate al anului este un iaz ornamental. Iazul beneficiaza de un sistem de recirculare a apei, de plante acvatice si de amenajari florale. Palmierilor din Nasaud le merge din ce in ce mai bine. Multi dintre acestia depasesc deja doi metri inaltime. Dovada faptului ca palmierilor le place clima de munte este ca numarul a crescut de la 11 anul trecut, la 17 acum. Pe timpul iernii, palmierii si celelalte plante exotice din Nasaud sunt mutate in sere, iar evolutia acestora poate fi urmarita intr-o galerie foto, pe internet. In serele orasului Nasaud se mai cultiva si alte plante rare cum ar fi feriga tropicala Platicerium, Begonia semperflorens, palmierul Phoenix canariensis, originar din insulele Canare, care face parte din aceeasi familie ca si curmalul. Nu lipsesc nici Agave americana – planta suculenta, origiara din zona desertica a Americii, din care se obtine renumita bautura tequila sau Alstroemeria, o floare care seamana cu orhideea.
Muzeul Graniceresc
Insa targul Nasaudului are si alte obiective turistice de mare interes. Unul din cele mai importante este Muzeul Graniceresc. In tinutul Nasaudului, preocuparea pentru adunarea si buna pastrare a arhivelor are vechi traditii.
Despre o forma de organizare si o institutie anume infiintata in acest scop se poate vorbi abia mai tarziu, in anul 1931, cand cativa oameni de cultura vizionari au infiintat Muzeul Nasaudean. Intemeietorul si directorul acestei noi institutii a fost Iuliu Moisil, personalitate cu o bogata activitate stiintifica si culturala desfasurata la sfarsitul secolului al XIX-lea si cea dintai jumatate a secolului nostru. Cladirea muzeului a fost construita la finele secolului al XVIII-lea si servit initial ca si sediu pentru Regimentul II de granita. Infiintat de catre un grup de intelectuali nasaudeni, in frunte cu Iuliu Moisil, Virgil sotropa si Iulian Martian, muzeul a fost mutat in acest imobil in anul 1951.
Muzeul gazduieste valoroase colectii de istorie, etnografie, arta populara si stiintele naturii. In parcul din fata muzeului atrage atentia bustul dascalului Vasile Nascu (1816-1867), cel care dupa desfiintarea regimentului de granita, in anul 1851, a prezentat si sustinut la Viena, in fata imparatului Francisc Iosif, cererile nasaudenilor pentru infiintarea Districtului Nasaudean si redobandirea fondurilor graniceresti. Sub egida Muzeului Graniceresc Nasaudean este tiparita Arhiva Somesana, revista de istorie si cultura.
Casa memoriala Liviu Rebreanu
In cartierul nasaudean Liviu Rebreanu, poate fi vizitata casa in care tanarul prozator si-a petrecut impreuna cu parintii, vacantele din perioada liceului si a facultatii. Tot aici, scriitorul a locuit intre 1908-1909. Casa, singura de altfel pe care familia prozatorului a avut-o in proprietate, nu este cea in care s-a nascut Rebreanu. Terenul pe care se afla casa a fost donat de preotul satului, Ioan Belciug. El a fost o sursa de inspiratie pentru Rebreanu, care a creat in romanul Ion chiar un personaj ce poarta acest nume. Primele doua incaperi ale casei sunt rezervate exclusiv unei expozitii documentare. In cea de-a treia camera este recreata atmosfera de odinioara a casei. Mobilierul este cel original, tablourile, obiecte personale, fotografii ce au apartinut familiei. Covoarele colorate tesute din lana contribuie la atmosfera de effect a incaperii, din care, fizic, doar Rebreanu insusi lipseste. Alaturi de casa veche, foarte bine intretinuta, s-a construit cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la nasterea lui Liviu Rebreanu, o cladire noua, cu un amfiteatru de 70 de locuri.
Aici au loc numeroase evenimente culturale tematice, dar tot aici se fac proiectii ale ecranizarilor dupa romanele lui Rebreanu. Pe langa transcrierea in Braille a romanului Ion, la etaj mai exista o expozitie de carte cu traduceri in 37 de limbi ale operei marelui autor.
Dupa cum era si firesc, din "orasul academicienilor" nu putea sa lipseasca si o sectie a Academiei Romane – Biblioteca Documentara Nasaud, care dispune de zeci de mii de volume si de o bogata colectie de ziare vechi si reviste nasaudene.
Emigrantii
Din Bistrita-Nasaud au plecat la munca in strainatate peste 30.000 de oameni, adica 10% din populatia judetului. Majoritatea au ales sa lucreze in tari ca Spania, Italia sau Irlanda si vin in vacante sa se ocupe de casele construite aici, dar si de investitii imobiliare. Multi dintre ei sunt plecati din zona Nasaud si sunt atenti la fiecare schimbare in bine a orasului, pentru ca se intorc acasa pe post de investitori imobiliari.
