O zăbală de tip tracic, veche de peste două milenii, descoperită, nu în cadrul unei cercetări arheologice, ci prin detecţie de metale, de către fiul primarului din Zlatna, este expusă în cadrul unei miniexpoziţii vernisată miercuri la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, informează Agerpres.
Acest tip de zăbală a apărut în zona nord-balcanică în secolul al III-lea î.Hr., fiind confecţionată prin asamblarea mai multor piese diferite realizate din fier şi, uneori, din bronz. Inovaţia la zăbala de tip tracic constă în dublarea barei articulate care susţinea aceste piese mobile cu una identică, rigidă de această dată, poziţionată sub falca animalului. Acesteia i se adaugă prelungirea psaliilor foarte mult în jos.
‘Zăbalele apar destul de timpuriu, odată cu nevoia oamenilor de a controla calul în diferite acţiuni, dar cea de tip tracic are o serie de caracteristici speciale. (…). E un mecanism extrem de sever cu calul. Ca să probăm acest lucru, am reconstituit o astfel de zăbală şi am montat-o pe un cal. Trebuie să vă spun că acesta a înţepenit de durere’, a explicat arheologul Cătălin Borangic.
El a adăgat că astfel de zăbale asigurau războinicilor – călăreţi un control deplin al calului, acesta neputând să aibă nicio iniţiativă.
‘În timpul regelui Decebal, armata avea o treime cavalerie, respectiv soldaţi profesionişti. (…). Astfel de călăreţi erau bine înarmaţi, iar cu ajutorul acestor zăbale şi a pintenilor controlau viteza, oprirea şi direcţia. Îşi puteau coordona foarte bine caii pe care-i foloseau în luptă’, a mai spus arheologul.
Borangic a menţionat că piesa provine dintr-o descoperire întâmplătoare, dintr-o pasiune a unui tânăr din Zlatna, Tudor Ponoran, care are ca hobby detecţia de metale. O parte dintre piesele găsite au fost donate muzeului, altele intrând în posesia instituţiei prin cumpărare.
Tânărul a descoperit într-o zonă izolată, lângă cătunul Bulbuc, comuna Ceru Băcăinţi, mai multe arme şi piese de harnaşament specifice elitelor războinice – pumnale curbe de tip sica, zăbale de tip tracic, pinteni şi vârfuri de lance. Piesele au fost descoperite la o adâncine de 40-50 de centimetri, într-o zonă despre care se ştia că are potenţial arheologic, fără a face parte însă din Registrul Arheologic Naţional.
Directorul general adjunct al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Constantin Inel, a declarat că este necesar ca pentru toate locurile unde se fac asemenea descoperiri, fie prin detecţie sau întâmplător, cel mai util ar fi să se efectueze şi o cercetare arheologică.
‘La Bulbuc este o zonă foarte accidentată şi fondurile care ar necesita cercetarea de salvare sunt absolut derizorii. Muzeul a propus deja ca locaţia respectivă să fie clasată ca şi sit arheologic’, a spus Inel. Directorul general adjunct al MNU a precizat că acest demers trebuie să-l facă Ministerul Culturi, prin instituţiile abilitate, respectiv să aloce banii necesari pentru realizarea cartării topografice a zonei şi apoi includerea acesteia în Repertoriul Arheologic Naţional, poate chiar în Lista monumentelor şi siturilor arheologice.
