În ultimii ani, partidele care promovează un mesaj anti-european au câștigat tot mai multe voturi în alegerile locale, naționale și europene. Pentru a răspunde noilor provocări trebuie consolidată democrația în interiorul Uniunii Europene şi adoptate mecanisme capabile să genereze creșterea economică și locurile de muncă așteptate de cetățeni.
Uniunea Europeană a cunoscut transformări fundamentale din momentul aderării Marii Britanii. Căderea Cortinei de Fier a condus la extinderea proiectului european, 16 țări devenind noi state membre, la nașterea monedei euro și la reguli europene care guvernează în prezent politicile naționale pe un spectru foarte larg, de la cele de mediu până la cele sociale. Este cert faptul că apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană s-a dovedit benefică în anumite domenii. Totodată, acest lucru a însemnat și o pierdere a suveranității naționale și o multiplicare a procedurilor birocratice pentru mediul de afaceri, rezultând într-o dorință din ce în ce mai scăzută a cetățenilor britanici de a mai fi membri în cadrul Uniunii Europene.
Ce își dorește guvernul britanic să obțină din acest proces de negociere? Pentru a restabili încrederea poporului britanic în UE considerăm necesară cooperarea cu partenerii europeni pentru a stabili un program de reforme care să corespundă nevoilor secolului 21, reforme favorabile nu doar pentru Marea Britanie, ci pentru toate cele 28 de state membre.
În primul rând, în ceea ce privește locurile de muncă și creșterea economică, adevărul mai puțin plăcut este că ritmul de creștere de la nivelul UE este cu mult sub ceea ce este necesar pentru reducerea ratei șomajului. Uniunea Europeană este concurată de Asia și de SUA. Pentru a putea menține standardele europene de trai, trebuie să sprijinim mediul de afaceri să devină mai competitiv în context global, dezvoltând piața unică, mai ales în domeniul serviciilor, al industriei digitale și cel energetic. Trebuie să rămânem deschiși comerțului internațional și încheierii de acorduri comerciale cu SUA, Japonia și alte state dezvoltate, precum și cu economiile emergente din Asia și America de Sud. De asemenea, trebuie să creăm un cadru de reglementare care să sprijine, și nu să împiedice dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă, atât de necesare.
În al doilea rând, reformele pe care le avem în vedere vor permite unor state să continue integrarea, respectând în același timp și interesele celor care nu urmăresc acest obiectiv. Astfel, Marea Britanie nu își propune să blocheze integrarea continuă a zonei euro – dimpotrivă, susţine acest proces –, dar are nevoie de garanții care să protejeze interesele celor care nu și-au exprimat o asemenea intenție. Acest concept bazat pe doi piloni, cu o relație bine definită între zona euro și restul membrilor din cadrul pieței comune, care împart aceleași instituții, se bazează pe arhitectura existentă a spaţiului Schengen și a uniunii bancare, venind în sprijinul tuturor membrilor UE.
Astfel, se permite zonei euro să continue integrarea, respectând în același timp interesele celorlalți, și se recunoaște faptul că o integrare continuă poate fi benefică unor state membre, dar nu este potrivită pentru toate.
În al treilea rând, considerăm că parlamentul unei țări trebuie să aibă o contribuție mai mare la implementarea deciziilor UE pentru cetățenii săi, respectând totodată conceptul de subsidiaritate. Vorbim de faptul că deciziile trebuie luate în strânsă legătură cu cetățenii pe care îi vor afecta. De prea multe ori UE a intervenit în situații ce ar fi putut fi rezolvate la nivel național, regional sau local – fără să fi afectat piața unică sau funcționarea eficientă a proiectului european. Vrem să consolidăm rolul parlamentelor naționale, de exemplu să le oferim posibilitatea de a acţio-na în grup pentru a se opune unor viitoare reglementări. UE trebuie să respecte structurile guvernamentale care sunt cele mai apropiate și subordonate cetățenilor săi. Suntem de acord cu guvernul olandez: „Când e nevoie, Europa; când e posibil, națiunea”.
În al patrulea rând, recunoaștem dreptul fundamental al cetățenilor UE de a călători liber în vederea obținerii unui loc de muncă. Actualele negocieri nu intenționează să limiteze acest drept. Dorim să protejăm sistemul de asistență socială al Marii Britanii de potenţiale abuzuri și totodată să descurajăm interesul cetățenilor europeni calificați de a căuta munci necalificate în Marea Britanie. Aceasta afectează nu doar creșterea economică a țărilor de proveniență, dar și încrederea, în ţările de destinaţie, în principiul liberei circulaţii. Pe lângă respectarea acestui principiu, consolidarea liberei circulații a capitalului și a serviciilor va garanta convergența standardelor de trai din Europa.
Dorim să abordăm aceste reforme într-o manieră pozitivă, fiind receptivi la nevoile partenerilor noștri şi ținând cont de faptul că schimbările pe care le dorim vin în avantajul tuturor statelor membre.
Vom negocia un pachet de reforme și apoi ne vom consulta în mod deschis cu cetățenii britanici printr-un referendum foarte clar „în UE sau în afara sa”, până la sfârșitul anului 2017 sau chiar mai devreme dacă este posibil.
Mizele sunt mari: Marea Britanie este o economie puternică și deschisă, cu un rol important pe scena globală, și poate avea o contribuție majoră la succesul Europei, de ambele părți ale Canalului Mânecii. Dacă reușim să rezolvăm problemele ridicate de cetățenii britanici și să obținem un „DA” la referendum, pentru rămânerea în UE, vom reuși să redefinim rolul Marii Britanii într-o Europă mai competitivă, mai prosperă și mai încrezătoare în viitor.
Philip Hammond este ministrul britanic de Externe
