62% din români consideră încă, la 22 de ani de la Revoluţia din 1989, că evenimentele de atunci sunt neclare, se arată într-un sondaj de opinie realizat în noiembrie-decembrie 2011, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER) şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP).
De altfel, se arată în raportul IICCMER şi CSOP, în alte sondaje de opinie, peste 50% dintre românii chestionaţi încă nu se pot hotărî dacă în 1989 a fost lovitură de stat, revoluţie, complot intern sau extern ori o combinaţie a acestora.
Întrebaţi în ce măsură consideră că România s-a despărţit de trecutul său comunist, doar 27% dintre cei chestionaţi au răspuns „în mare măsură”. Pentru 40%, România şi-a depăşit „în mică măsură” moştenirea comunismului, în timp ce 11% cred că ţara nu a avansat deloc.
O altă concluzie a sondajului recent realizat este că tinerii sub 20 de ani susţin că evenimentele din 1989 sunt clare (39% faţă de 30%, care susţin că sunt neclare) şi este singura grupă de vârstă unde numărul celor care cred că evenimentele sunt clare îl depăşeşte pe cel al căror care susţin contrariul.
Faptul că 62% dintre români consideră că evenimentele din decembrie 1989 sunt neclare constituie „un dublu eşec: pe de o parte, al autorităţilor şi al sistemului judiciar de a înfăptui actul de justiţie, pe de altă parte, al mediului ştiinţific (istorici, politologi etc.), de a formula o naraţiune istorică larg împărtăşită. Între discursurile concurente îşi păstrează încă o influenţă semnificativă versiunea foştilor comunişti convertiţi în revoluţionari şi democraţi, versiune asumată de Ion Iliescu şi de reprezentanţii Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 care nu întotdeauna vădeşte acurateţe istoriografică. De asemenea, discursurile de tip conspiraţionist au avut un impact semnificativ, realitate care reiese şi din datele sondajului. Cu toate acestea, condamnarea generalilor Victor Ath. Stanculescu şi Mihai Chiţac este percepută ca pozitivă şi justă de o majoritate relativă a publicului, ceea ce confirmă că o bună parte a românilor consideră Armata – la momentul decembrie 1989 – drept o forţă de represiune”, explică sociologii români în comunicatul remis redacţiei Rl.
Românii cred că vinovaţii din 1989 nu au fost pedepsiţi
De asemenea, 65% dintre românii chestionaţi consideră că persoanele vinovate de crimele din timpului Revoluţiei nu au fost pedepsite. Securitatea conduce în clasamentul celor consideraţi vinovaţi (atât pentru evenimentele de dinainte de 22 decembrie, cât şi de cele de după), iar 37% dintre oameni consideră că Armata a tras în populaţia civilă după 22 decembrie 1989.
47% dintre români nu cred că au fost implicaţi teroriştii la evenimentele din decembrie 1989. Vizavi de rolul Armatei în Revoluţie, 39% dintre respondenţi apreciază drept corectă condamnarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac (numai 20 de procente susţin că sentinţa nu a fost corectă). Un procentaj important al respondenţilor (47%) consideră că procesele intentate celor responsabili de crimele din timpul revoluţiei ar trebui să continue.
În ceea ce priveşte posturile de informare străine, doar 34% declară că au ascultat Radio Europa Liberă, în vreme ce 49% susţin că nu au ascultat vreun post de radio din străinătate. În schimb, o majoritate relativă semnificativă (47%) apreciază ca pozitivă influenţa acestor postur, conform sondajului CSOP. De asemenea, trebuie amintit că 71% dintre tinerii sub 20 de ani nu ştiu să răspundă sau nu sunt interesaţi de influenţa posturilor de radio străine asupra populaţiei româneşti.
Ungurii, cei mai avantajaţi de instaurarea comunismului în România
Întrebaţi în legătură cu consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase, doar 10% consideră că aceste minorităţi au fost avantajate. Iarăşi se remarcă procentajul ridicat al celor foarte tineri care nu se pronunţă – 51%. În pofida existenţei după 1989 a unui discurs antisemit pregnant, doar 3 procente din cei 10% apreciază că evreii ar fi fost avantajaţi de instalarea comunismului, se arată în sondajul remis redacţiei.
47% dintre români consideră că ungurii au fost cea mai favorizată comunitate minoritară în timpul comunismului, iar printre cele mai dezavantaje minorităţi, se numără evreii (20% dintre românii chestionaţi susţin acest lucru) şi romii (22% dintre persoanele chestionate cred asta).
O majoritate semnificativă (56%) se pronunţă pentru restituirea proprietăţilor (cu precizarea că acest sprijin în favoarea retrocedărilor atinge punctul maxim în regiunea de Vest a ţării – 71%). Doar 18 procente dintre respondenţi consideră că minorităţile etnice şi religioase au fost favorizate în cadrul procesului de restituire.
Numai 44% dintre români cred că prăbuşirea comunismului a fost benefică ţării
În ceea ce priveşte prăbuşirea regimului comunist, 44% dintre români consideră că acest lucru a fost benefic, iar 34% cred că a fost în dauna României. Rezultatele sunt inversate la grupa de vârstă de peste 60 de ani, unde 45% percep negativ despărţirea de comunism, faţă de 35% care cred contrariul. Rezultatele acestea trebuie corelate cu cele trei sondaje precedente privind atitudinile şi opiniile faţă de regimul comunist şi care indicau o percepţie ambivalentă: spre exemplu, 38% au considerat în egală măsură instaurarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial drept un lucru bun, respectiv un lucru rău.
„Dacă vom corobora datele acestui sondaj cu cele precedente, vom constata că românii susţin în majoritate măsurile reparatorii: reabilitări, înfiinţarea de muzee în care să fie prezentată dictatura comunistă, compensaţii pentru victimele comunismului, restituirea proprietăţilor confiscate. De o susţinere diminuată beneficiază ideea de lustraţie şi deconspirarea colaboratorilor regimului şi ai Securităţii. Aceste atitudini diferenţiate trebuie înţelese în condiţiile în care mulţi români nu consideră că au avut de suferit de pe urma regimului comunist (s-au simţit integraţi în acel sistem politic şi/ sau au făcut obiectul politiciilor de cooptare). Cu toate acestea, românii par să fie în majoritate în favoarea măsurilor implicate de justiţia de tranziţie. Acest aparent paradox reiese din mai multe sondaje”, explică sociologii concluziile sondajului din noimebrie-decembrie 2011.
Au fost chestionaţi 1.114 români, de peste 15 ani, care au răspuns la întrebări legate de revoluţie, consecinţele instaurării comunismului asupra minorităţilor etnice şi religioase, restituirea proprietăţilor confiscate, precum şi informarea prin intermediul posturilor străine de radio de dinainte de 1989.
Citiţi şi materialele cuprinse în campania Rl „Oamenii lui decembrie 1989„.
