Cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului, sute de studenti, imbracati in tricouri sau purtand esarfe verzi, stegulete si baloane de aceeasi culoare, au umplut pana la refuz Aula Universitatii Ecologice si aleile Casei Ecologiei din Bucuresti. Organizatia Natiunilor Unite a ales ca tema pentru acest an „Stop desertificarii terenurilor aride!” Rectorul UEB, dr. prof. univ. Mircea Dutu, a propus elaborarea unei strategii nationale pe termen lung privind protectia mediului si a unui Cod al Mediului care sa fie adoptate prin referendum ca sa nu mai fie modificate la schimbarea fiecarui guvern si dupa cheful diverselor grupuri de interese, precum si crearea unui corp al „functionarilor publici de mediu”.
Orizont 2025: 3 miliarde de oameni vor suferi de stres hidric
Ziua Mondiala a Mediului a fost lansata in 1972 la Stockholm. Desertificarea a fost tema si pentru Ziua Mondiala a Mediului din 1984. Aproximativ 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume sunt victime ale eroziunii si degradarii solului in peste 100 de tari. Un miliard din populatia lumii este afectat de desertificare. Zilnic, 33.000 de oameni mor de foame. Rezultatele desertificarii sunt distrugerea stratului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati umane. Impactul economic este cumplit, cu pierderi de mai bine de 40 miliarde de dolari pe an in bunuri agricole si o crestere a preturilor agricole. Desertificarea creeaza conditii de incendii, furtuni, lipsa de apa. Praful din zonele desertificate ajunge in orase. Particulele de praf inhalate in organismul uman afecteaza grav sanatatea. Aproximativ 200 de cercetatori din 50 de tari considera ca penuria de apa va fi una din cele doua probleme cele mai ingrijoratoare in cursul acestui mileniu, cealalta fiind schimbarile climatice. Incepand cu anul 1950 consumul de apa potabila la scara mondiala s-a triplat. Daca aceasta tendinta persista, in urmatorii 20 de ani consumul de apa va creste cu 40 la suta. Numarul persoanelor care vor cunoaste stresul hidric va creste de la 470 milioane estimate in prezent la 3 miliarde in anul 2025.
Dabuleni, Sadova – imagini sahariene
O treime din teritoriul Romaniei (aproximativ 7 milioane de hectare) si 40 la suta din suprafata agricola se afla in zone cu risc de desertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Campiei Romane, Dobrogea, sudul Moldovei. Defrisarile exagerate ameninta echilibrul ecologic al Romaniei, siguranta alimentara si sanatatea populatiei. Daca in anul 1900 Romania avea 18 milioane hectare de padure, in 1945 erau 9 milioane hectare, in 1989 se ajunsese la numai 6 milioane de hectare impadurite. Cate or mai fi in anul de gratie 2006, daca tinem seama ca jafurile din padurile romanesti nu ingrijoreaza pe nimeni? Pagubele din defrisari sunt estimate de catre Banca Mondiala la 1,5 miliarde de dolari. Se vorbeste ca in Romania ar fi minimum 200 de firme-fantoma care exporta cherestea si busteni. Vapoare gata sa crape sub incarcatura lemnului transporta materie prima pentru fabricile de mobila din Orient si de aiurea. Paduri intregi sunt luate la pret de dumping. Dar intr-o zi nu va mai fi nimic nici de exportat, nici de vazut. Si in Sahara timp de vreo 5.000 de ani se putea vedea vegetatie, acum doar… praf si arsita. La noi, daca s-ar fi conservat Codrul Vlasiei, Bucurestiul, de exemplu, n-ar mai suferi vara de caldura insuportabila, iarna de viscolele care ne fac viata grea. Daca la campie ar fi mai multe paduri, nu s-ar mai vorbi de aridizare si desertificare, sustin specialistii. Sudul judetului Dolj este supus unui grav fenomen de desertificare. Comunele Sadova, Dabuleni, Mirsani, Desa sunt cunoscute pentru dunele de nisip. Specialistii vorbesc de o suprafata de 4% din suprafata judetului Dolj care a fost desertificata si fenomenul continua. Din pacate, se observa o extindere a fenomenului de aridizare si catre zonele din est si sud-est. Meteorologii vorbesc de o crestere a temperaturilor cu pana la 4°C vara si 2°C iarna.
