La prima vedere, Romania e destul de saraca in monumente istorice si de arta. Doar la prima vedere, fiindca unele obiective, desi ar putea deveni de importanta nationala, nu sunt cunoscute, iar din cauza lipsei de interes si de fonduri din partea autoritatilor locale, le paste pericolul de a se degrada iremediabil. O primejdie in plus o constituie vandalismul „turistilor”, care, dand in cale peste un obiectiv nesupravegheat, au o mare satisfactie de a-l distruge sau macar de a-l pangari. Este si nefericitul caz al unei re-zervatii de arta populara, unica in Romania.
O initiativa ignorata
Sub titlul Muzeul de Sculptura Populara, afisat la intrarea dinspre soseaua dintre Manastirea Ciolanu si Buzau, se afla o rezervatie deosebita, unde sunt expuse vechi cruci si ghizduri de piatra, pentru care mesterii acestor meleaguri erau vestiti in toata tara. Nu departe se gaseste Tabara de Sculptura Magura, iar mai sus se inalta Schitul Nifon, monument istoric, ca si Manastirea Ciolanu. Asadar, un trecator pe aici are ce vedea, tinand cont si de peisajul foarte frumos din preajma.
Ca si tabara de sculptura, muzeul de la Fantana Rece a fost infiintat gratie initiativei sculptorului Ion Coman si scriitorului Corneliu Stefan. Ei au strans vechile cruci si ghizduri de o frumusete aparte si le-au expus in aer liber, cum fusesera si pana atunci. Stradania celor doi nu numai ca a ramas aproape anonima, dar daca nu se va interveni urgent, se va alege praful si pulberea de ea. In scumpa noastra patrie, se pare ca, daca ceva nu e pazit permanent, ori e distrus ori e furat, dupa posibilitati.
S-ar crede ca frica de Dumnezeu ar trebui sa-i faca pe hoti si pe vandali sa nu se atinga de cruci. „Da' de unde – exclama cu naduf un batran localnic -, au furat niste cruci de toata frumusetea. Care n-a avut cu ce le cara s-a razbunat pe ele si le-a spart”. Incredibil, nu-i asa?
Tepes ar desfiinta Parlamentul si Guvernul
Prostia omeneasca pare nelimitata. Astfel, nu se explica de ce din masa lunga de lemn, pe care ar fi putut manca trecatorii, nu a mai ramas decat un picior care aminteste de ea. Chiar daca barbarii care au distrus-o nu intentionau sa mai dea vreodata pe acolo, nu sunt destule lemne in padure? Drept e ca nu sunt trase la rindea. Daca au vrut sa faca focul, de ce l-au aprins in interiorul ghizdurilor?
Prin valceaua in care da poiana ce adaposteste nefericitul muzeu curge un paraias ce se varsa intr-un iezer. In principiu, aici ar fi o gura de Rai. Daca poiana, paraiasul si iezerul nu ar fi pline de gunoaie, intre care predomina sticlele de plastic. „Cati de pe lumea asta n-ar vrea sa aiba o tara asa de frumoasa ca Romania?”, se intreaba retoric un tovaras al primului nostru interlocutor si apoi ne expune cateva posibile pedepse ce le-ar trebui aplicate raufacatorilor, pe care, auzindu-le, insusi Vlad Tepes ar fi fost invidios. De altfel, dupa cateva injuraturi indreptatite, totodata picante, la adresa acelorasi raufacatori, interlocutorul l-a invocat si pe popularul voievod, singurul care ar mai putea face ordine in tara asta, „vai de mama ei”, si care „ar desfiinta si Guvern, si Parlament, si toate prostiile pe care le platim degeaba”.
O epoca de veche cultura
Ce a mai ramas din cruci sugereaza o epoca de veche cultura, cu o superba grafie chirilica si cu steme ale Tarii Romanesti, plus steme bizantine cu vulturul bicefal, basoreliefuri cu personaje crestine s.a. Tot se mai poate salva ceva. Aceasta este si opinia dnei Ana Dicu, directoare adjuncta a Muzeului Judetean Buzau. Dansa ne-a anuntat ca Muzeul de Sculptura Populara a fost trecut de curand sub obladuirea Episcopiei Buzaului, care intentioneaza sa-l mute la Manastirea Berca sau la Manastirea Ciolanu. Cu cat mai repede, cu atat mai bine! Nu de alta, dar vine primavara si „turistii” se vor impiedica iar de Fantana Rece.
