O prestigioasă organizație neguvernamentală din Marea Britanie despre Justiția din România: Drepturile omului, încălcate constant în instanţele de judecată

* Fundaţia „The Henry Jackson Society” arată că există unele îngrijorări cu privire la faptul că serviciile secrete din România controlează, sub acoperire, modul cum se desfăşoară lupta anticorupţie.

* Serviciul Român de Informaţii (SRI) efectuează 20.000 de interceptări telefonice în numele DNA în fiecare an, iniţiază anchete DNA şi (…) vede sistemul judiciar ca pe un «câmp tactic» al operaţiunilor.

* Autorităţile refuză să dezvăluie gradul până la care a fost infiltrată cu agenţi sub acoperire instanţele şi parchetele.

* Persoanele arestate au fost nevoite să defileze încătuşate prin faţa presei, rudele suspecţilor au fost ameninţate cu acuzarea, suspecţilor li s-a oferit imunitate pentru implicarea cuiva mai important, iar dovezile au fost în mod sistematic divulgate către media.

Nu există nici un dubiu că printre sutele de persoane judecate şi condamnate pentru corupţie în România în fiecare an, o mare parte sunt vinovate de infracţiuni serioase. Totuşi, având în vedere greşelile majore din sistemul de justiţie româ­nesc şi problemele de cadru legal judiciar, nu există dubii că, de asemenea, există şi un număr semnificativ de persoane nevinovate care au devenit victime ale erorilor judiciare, este concluzia necruţătoare a unui raport publicat de importanta fundaţie britanică “The Henry Jackson Society”.

Organizaţia arată în docu­mentul intitulat “Luptând cu corupţia prin farse: asaltul României asupra sta­tului de drept” că politicienii şi serviciile secrete sunt pu­ternic implicate în actul de justiţie. Mai mult, chiar independenţa justiţiei şi a sta­tului de drept sunt în pericol, potrivit “The Henry Jackson Society”. „Separarea puteri­lor în stat a fost subminată de dorinţa procurorilor de a complota cu politicienii, care în schimb – împreună cu serviciile secrete locale – au exercitat presiune asupra Justiţiei. Guvernul a eludat Curtea Constituţională prin folosirea unei ordonanţe de urgenţă într-o zonă de politici care afectează drepturile şi libertăţile fundamentale. Ceea ce a fost inacceptabil ca parte a unei lupte politice interne în 2012 este aparent acceptat în slujba statului care supraveghează tot şi a birocraţiei sale anticorupţie în 2016. Disponibi­litatea UE de a închide ochii la aceste abuzuri trece dincolo de o simplă neglijenţă şi constitue o formă de vină în subminarea valorilor pe care se presupune că se bazează”, se arată în raportul asociaţiei britanice.

Rată prea mare de succes

“The Henry Jackson Society” susţine că, deşi Direcţia Naţională Anticorupţie prezintă anual bilanţuri din care reiese că lupta cu corupţia merge strună, tocmai aceste date ar trebui să ridice suspiciuni pentru observatorii Justiţiei din România. “Cifrele publicate de către DNA cu pri­vire la propria muncă sunt menite să arate că oamenii săi reuşesc eroic în ciuda tuturor piedicilor. În 2015, a menţinut un număr de 10.947 de cazuri active, a trimis în judecată 1.258 de persoane şi a obţinut condamnarea în 92% dintre cazurile sale, totul cu doar 131 de procurori pe statul de plată. Dar, în loc să fie motiv de laudă, aceste cifre ar trebui să ridice suspi­ciuni rezonabile că sistemul românesc de justiţie este, de fapt, fundamental defect. Procurorii din sistemele legale mai bine calibrate şi cu resurse mai bune din democraţiile mature obţin rate de condamnare între 70 şi 80%. Cum reuşeşte DNA să obţină atât de mult cu atât de puţini?”, se întreabă autorii raportului.

10.947 de cazuri a instrumentat DNA în 2015, a trimis în judecată 1.258 de persoane şi a obţinut condamnarea în  92% dintre dosare.

Tot aceştia oferă şi răspunsul. “În realitate, se merge pe scurtătură şi rezultatele sunt obţinute cu costuri grele pentru standardele justiţiei. După cum arată abuzurile prezentate în acest raport, dreptul la un proces corect în faţa unui tribunal independent şi imparţial, stabilit prin articolul 47 al Cartei Drepturilor Omului a UE, a fost încălcat în mod repetat ca rezultat al relaţiilor acoperite care conectează politicienii, ­procurorii, judecătorii şi operativii din serviciile ­secrete.

Acest lucru a condus la un val de urmăriri penale selective și încărcate politic, în care învinuiții au avut puține șanse semnificative de a se apăra. Dreptul specific la prezumţia de nevinovăţie, consacrat de articolul 48 din Cartă, a fost grav neglijat. Chiar şi protecţia oferită de articolul 49 din Cartă, împotriva persecuţiei legale prin rejudecare, a fost clar încălcată în cazul Rarinca”, se arată în raportul intitulat “Luptând cu corupţia prin farse: asaltul României asupra statului de drept”.

70-80% este rata de condamnare obținută de procurorii din sistemele legale mai bine calibrate şi cu resurse mai bune din ­democraţiile mature.

MCV trebuie menţinut

Autorii raportului recomandă ca Uniunea Euro­peană să păstreze Mecanismul de Cooperare şi Veri­ficare, ba chiar solicită o amplificare a monitorizării justiţiei din România. Ar trebui introduse, pe lângă indicatorii cantitativi, şi proceduri de control al calităţii actului de justiţie, care să permită să se aplice politicile anticorupţie prin respectarea drepturilor omului şi a standardelor de justiţie.

“The Henry Jackson Society” cere Comisiei Europene să declanşeze şi Mecanismul pentru Statul de Drept, stabilit în 2014 ca o unealtă de reacţie în cazul ame­ninţărilor urgente la statul de drept printre statele UE. “Acest mecanism presupune un proces pe trei niveluri, în care Comisia, în dialog cu statele membre, produce o evaluare, emite re comandări şi apoi monitorizează implementarea lor”. Guvernul SUA ar trebui să îşi ­folo­sească influenţa pentru a se asigura că România luptă cu corupţia într-un mod care să fie în concordanţă cu statul de drept şi obligaţiile sale internaţionale privind drepturile omului, afirmă autorii documentului de analiză a sistemului de justiţie din România. Rapoartele Departamentului de Stat pe drepturile omului ar trebui să sublinieze îngrijorările în creştere cu privire la metodele care sunt folosite în prezent.

Cazul Stuart Ramsay, motiv de reformare a Mandatului European de Arestare

“The Henry Jackson Society” recomandă reformarea Mandatului European de Arestare (MEA), deoarece ipoteza pe care se bazează acest sistem de transfer mai uşor al suspecţilor de infracţiuni dintr-un stat membru în altul – că toate ţările UE respectă aceleaşi standarde înalte de justiţie – este clar falsă. “Riscul cu privire la aplicarea drepturilor omului în Marea Britanie a fost subliniat de două cazuri recente din România. Primul îl priveşte pe Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, care a devenit ţinta unei solicitări pe baza unui mandat european de arestare în Marea Britanie, unde locuieşte cu soţia şi cei trei copii. (…) Alexander Adamescu nu are nici o şansă de a primi un proces corect în România, totuşi şansele de a contesta extrădarea sunt extrem de mici”, arată raportul. Cel de-al doilea caz menţionat este al lui Stuart Ramsay, jurnalistul Sky News care a fost pus sub acuzare în România pentru difuzarea unui documentar contrafăcut în care susţinea că a descoperit o reţea de trafic de arme în ţara noastră. “Oficialii din Bucureşti au contestat dezvăluirile sale, dar, în loc să se limiteze la a nega, au decis să-i pună sub acuzare pe Ramsay şi pe colegii săi cu infracţiunea de «răspândire de informaţii false». DIICOT a făcut către Marea Britanie o solicitare oficială de asistenţă legală. Ar putea urma un mandat european de arestare, dar, chiar şi aşa, mesajul e clar: jurnaliştii care îşi exprimă opinii care le nemulţumesc pe autorităţile din România vor trebui să-şi păzească spatele”, se arată în raportul reputatei fundaţii britanice.

Prietenul lui Ponta, promovat

Raportul publicat de fundaţia „The Henry Jackson Society” prezintă pe larg cazul procurorului DNA Dănuț Volintiru. Acest magistrat a fost adus din Gorj la DNA-București în 2013 și a fost promovat într-o funcție de conducere. Organizaţia aminteşte că el se știa cu fostul premier Victor Ponta încă din 2004, când ex-liderul PSD a fost ales deputat în circumscripția Gorj. „Natura relației lor a făcut obiectul unei anchete, după ce soția lui Volintiru a primit un comision notarial suspect de mare (circa 130.000 de euro) în martie 2015 de la Complexul Energetic Oltenia, aflat în proprietatea statului. Plata comisionului a fost aprobată de directorul general Laurențiu Ciurel, proeminent membru PSD, acum coinculpat în cadrul dosarului de spălare de bani în care este cercetat Victor Ponta. Fostul premier este acuzat că, în 2007 – 2008, ar fi primit, în calitate de avocat, de la Complexul Energetic Rovinari din Gorj, sume de bani pentru activități pe care nu le-ar fi desfășurat. În perioada respectivă, șef la Rovinari era același Ciurel.

Criticile din RL, ­sancționate

În calitate de șef al DNA Gorj în perioada efectuării plăților, Dănuţ Volintiru închisese alte două investigații privindu-l pe Ciurel, se arată în documentul Fundației „The Henry Jackson Society”.

Totuşi, primul caz major instrumentat de magistrat a fost cel al omului de afaceri Dan Adamescu. Raportul face o legătură între anchetă și faptul că ziarul deţinut de familia Adamescu, „România liberă“, a criticat guvernarea PSD și a fost perceput ca fiind anti-Ponta. „La câteva săptămâni după numirea lui Volintiru, Adamescu a devenit o țintă, iar comunicațiile sale au fost interceptate”, se arată în document. Dosarul DNA s-a bazat pe mărturia unui avocat care a recunoscut că a luat mită, dar a beneficiat de imunitate în schimbul implicării lui Adamescu. Un alt avocat s-a sinucis la scurt timp după ce a fost interogat. Raportul amintește că, pe 24 mai, premierul Ponta a declarat, într-un interviu, despre cazul Adamescu: „Traian Băsescu este unul din beneficiarii sprijinului mediatic al dlui Adamescu. Dl Adamescu are un ziar care luptă foarte tare împotriva corupției. Eu cred că omul care a patronat un sistem de corupție timp de ani de zile cu cele mai mari efecte este tocmai patronul ziarului care vorbește de lupta anticorupție. Sunt sigur că în curând va afla mai multe despre asta de la procurori.”„Având în vedere animozitatea profundă a lui Ponta față de Adamescu și relația sa cu Volintiru este imposibil de evitat concluzia că investigația a fost motivată politic de la început”, se afirmă în documentul fundației „The Henry Jackson Society”.

Prestigios. Un fost director al CIA și președintele Mongoliei, printre patronii spirituali ai fundației

Fundația „The Henry Jackson Society” este un think-tank britanic al cărei scop este să promoveze drepturile omului, libertatea sau reforma constituțională în Marea Britanie și Europa. Henry Jackson a fost un congressman american, democrat, ecologist și sprijinitor al mișcărilor pentru drepturile civile. S-a opus, la mijlocul anilor ’60, politicii de detensionare a relației cu URSS, prin abandonarea preocupărilor pentru drepturile omului.

Între „patronii internaționali” ai fundației se află James Woolsey, fost director al CIA între 1993 și 1995, în perioada președinției lui Bill Clinton. În perioada sa a fost arestat pentru trădare Aldrich Ames, un agent CIA care a spionat pentru URSS și, ulterior, pentru Rusia. Tot între patronii fundației se află și Elbegdorj Tsakhia, președintele Mongoliei, din 2016. El este cunoscut pentru lupta împotriva corupției, reformele economice din țara sa – inclusiv o serie de privatizări – și abolirea pedepsei cu moartea. În grupul patronilor internaționali se mai află: Vytautas Landsbergis, președintele Lituaniei între 1990 și 1992, dizidentul sovietic Natan Sharansky sau generalul Jack Sheehan, fost comandant al forțelor americane din Atlantic. În grup se află și jurnalistul Robert Kagan, soțul Victoriei Nuland, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice.

Pe lista celor care au semnat declarația de principii a Fundației se află parlamentarul britanic Gisela Stuart, o laburistă, membră a comitetului pentru informații și securitate din Camera Reprezentanților, sau Edward Vaizey, fost ministru al Culturii în cabinetul conservator condus de David Cameron.