Joi dimineaţă, în apropierea oraşului israelian Eilat, un autobuz care transporta atât civili, cât şi militari a fost atacat de către terorişti palestinieni; opt dintre pasageri au fost ucişi, iar armata israeliană a lansat o amplă operaţiune de prindere şi eliminare a teroriştilor.
O parte dintre aceştia au trecut graniţa către Egipt, iar un elicopter israelian a deschis focul asupra lor – nimerindu-i, se pare, pe grănicerii egipteni. Atât moartea acestora, cât şi comentariile ministrului Apărării al Israelului, Ehud Barak, care a acuzat Egiptul că nu a luat măsurile necesare pentru a împiedica desfăşurarea unor acte teroriste de pe teritoriul său, au avut darul de a inflama opinia publică din Egipt; sub presiunea acesteia, guvernul de la Cairo a anunţat că îşi va retrage ambasadorul de la Tel Aviv.
Ulterior, s-a revenit asupra deciziei, un purtător de cuvânt al guvernului egiptean anunţând că ambasadorul a fost rechemat numai pentru consultaţii.
O prietenie tensionată
Bunele relaţii dintre cele două state au fost, în ultimele decenii, una dintre principalele garanţii ale stabilităţii din Orientul Mijlociu – fapt indisputabil atât la Cairo, cât şi la Tel Aviv. Confruntate cu o posibilă destabilizare a relaţiilor, ambele guverne s-au grăbit, sub presiunea Uniunii Europene şi a Statelor Unite, să încerce să repare situaţia.
Într-un act aproape lipsit de precedent, Ehud Barak a publicat sâmbătă un comunicat de presă scurt, dar important pentru partenerii săi de dialog de la Cairo:
„Regretăm moartea unor membri ai forţelor egiptene de pază a frontierei în timpul atacului terorist de la graniţa israeliano-egipteană”. Deşi guvernul de la Cairo a respins declaraţia, criticând faptul că Israelul a evitat să îşi asume deplina responsabilitate, cabinetul egiptean a reafirmat angajamentul său de a păstra pacea între cele două state.
Totodată, partide din întregul spectru politic au condamnat atacul israelian, cerând revizuirea sau chiar ruperea acordului de pace cu Israelul, care datează din 1979 şi limitează numărul de trupe egiptene şi interzice prezenţa anumitor feluri de armament greu în Peninsula Sinai. De asemenea, au fost cerute expulzarea ambasadorului israelian şi sistarea exportului de gaze naturale către statul vecin.
O dublă dilemă
Într-o analiză a cotidianului american The Washington Post, autorul evidenţiază dilema în care se află Consiliul Militar aflat la conducerea Egiptului: „Dacă răspunsul acestuia este apreciat drept prea lipsit de vlagă, riscă să înfurie opinia publică.
Dacă este prea tăios, ar putea periclita relaţiile Egiptului cu Israelul şi l-ar irita pe aliatul său, Statele Unite”. Într-o situaţie similară se află şi guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu; pe de o parte, Israelul se percepe ca victima unui atac terorist şi nu vede de ce ar trebui să îşi ceară scuze pentru că a răspuns acestuia.
Pe de altă parte, însă, aliaţii şi prietenii Israelului insistă ca guvernul să nu alimenteze inutil, prin declaraţii inflamatorii, furia maselor din Egipt, dând astfel apă la moară grupărilor islamiste şi discursurilor anti-israeliene ale acestora.
Drept dovadă a bunelor intenţii ale Israelului, Ehud Barak a propus Egiptului după investigaţia militară a incidentului, care a fost deja demarată, să fie constituită o comisie de anchetă comună, formată atât din militari israelieni, cât şi egipteni.
Guvernul de la Cairo a salutat propunerea şi rămâne de sperat, pentru ca relaţiile dintre cele două state să nu aibă de suferit, că comisia va reuşi să ajungă la o concluzie acceptabilă pentru ambele părţi.
