Membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-au ales vineri preşedintele şi vicepreşedintele – Alina Ghica şi Oana Hăaineală. Aceste alegeri sunt importante prin prisma reformelor mult aşteptate în justiţie.
Cele două magistrate alese în funcţiile de conducere şi reprezentare vor avea de ales între a continua reformele începute cu mare greutate de fosta conducere sau să se întoarcă la practcile tandemului Dan Lupaşcu-Lidia Bărbulescu, din anturajul cărora face parte Alina Ghica. Aceştia s-au opus reformelor şi i-au protejat pe magistraţii corupţi.
În contextul alegerilor, RL a realizat interviuri cu doi dintre potenţialii candidaţi la preşedinţia CSM: Alexandru Şerban (CITEŞTE AICI INTERVIUL) şi Mona Pivniceru (CITEŞTE AICI INTERVIUL).
În anul 2011, preşedintele Horaţius Dumbravă (judecător) a fost identificat ca reformistul care vrea o justiţie curată, încercând să impună principii de moralitate (ex.: judecătorii anchetaţi să fie suspendaţi din funcţii, cei condamnaţi să nu mai beneficieze de pensiile speciale etc.). Când a fost vorba însă de schimbări esenţiale, precum schimbarea legislaţiei referitoare la prezumarea licită a averilor sau promovările la Înalta Curte pe bază de concurs cu probe scrise, Dumbravă a acţionat mai degrabă ca un antireformist. Mai precis, preşedintele CSM a furnizat argumente pentru ca instanţa Curţii Constituţionale să nu permită obligativitatea, prin lege, de a demonstra cu documente legalitatea provenienţei averilor (ex.: plata impozitelor pe veniturile obţinute etc.). De asemenea, a cultivat promovări la Înalta Curte numai pe bază de interviu, procedeu pe care l-a criticat în 2010, în campania sa pentru alegerea în CSM.
Vicepreşedintele George Bălan (procuror) a fost clar antireformist şi agresiv împotriva DNA. Mai mult, şi-a ales un controversat consilier personal – Marcel Sâmpetru, fost procuror general adjunct al României, suspectat de corupţie (după cum apare în două rechizitorii ale DNA transmise instanţelor de judecată).
Cine sunt candidaţii
Pentru anul 2012, funcţia de preşedinte al CSM este disputată de cel puţin trei judecători, dintre care doi „conservatori” şi un reformist.
Mona Pivniceru, fostă preşedintă a Asociaţiei Magistraţilor, prin atitudinile din şedinţele CSM de anul trecut, a susţinut conservarea privilegiilor magistraţilor. De asemenea, Pivniceru şi-a arătat clar aversiunea faţă de Direcţia Naţională Anticorupţie, respingând cu vehemenţă cererea acestei instituţii ca magistraţii care au rude anchetate pentru corupţie să nu mai judece dosare pe fond sau arestări preventive. Aversiunea Monei Pivniceru faţă de DNA s-a datorat poate şi faptului că este prietenă cu judecătoarea Viorica Costiniu, al cărei soţ, şef de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost reţinut şi trimis în judecată pentru o şpagă de 250.000 de euro, în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu. Menţionăm că Viorica Costiniu a eliberat arestaţi preventiv în dosare DNA.
Alina Ghica este mai puţin agresivă la adresa DNA decât Mona Pivniceru, dar este o susţinătoare a vechilor practici antireformiste ale CSM. De altfel, surse judiciare spun că Alina Ghica a fost ajutată să acceadă în CSM de către fostul preşedinte Dan Lupaşcu (acum şef la Curtea de Apel Bucureşti), criticat în toate rapoartele europene pe probleme de justiţie.
În fine, reformistul Alex Şerban a fost poate singurul consecvent cu toate principiile enunţate în campania pentru alegerile CSM. Şi anume, în anul 2011 a fost susţinător constant al acţiunilor anticorupţie, al promovărilor magistraţilor prin examene scrise. De asemenea, a susţinut prezumarea licită a averilor (obligativitatea de a demonstra cu acte obţinerea legală a bunurilor, veniturilor). Până aseară, pentru funcţia de vicepreşedinte şi-a anunţat candidatura doar procurorul Oana Schmidt Hăineală. În anul 2011, Hăineală a avut o atitudine oscilantă: a promovat principiile anticorupţie, dar nu a avut atitudini critice cu privire la promovările magistraţilor pe bază de interviuri. Hăineală s-a remarcat însă prin activităţi pe lângă instituţiile europene, care i-au schimbat comportamentul (în bine), plasând-o mai mult către gruparea reformiştilor din CSM decât în cea a conservatorilor. Dacă va fi aleasă vicepreşedinte şi dacă va renunţa la controversatul consilier Marcel Sâmpetru, poate fi plasată, fără dubii, în gruparea reformistă.
Miza alegerii conducerii CSM
Conducerea CSM poate da tonul prelungirii mandatului şefului DNA, Daniel Morar, care expiră în luna februarie 2012. Preşedintele Traian Băsescu şi-a anunţat intenţia de a-i prelungi mandatul până în vară, după raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene pe probleme de afaceri interne şi justiţie. Un raport favorabil pe justiţie este biletul nostru de intrare în spaţiul Schengen. Recomandările UE şi ale SUA au fost de prelungire a mandatului lui Daniel Morar, deoarece a avut rezultate deosebite în combaterea corupţiei în general şi a marii corupţii în special.
De asemenea, de declaraţiile/susţinerile publice ale preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM depind promovări legislative care pot reforma din temelii justiţia, ca obligativitatea suspendării magistraţilor suspectaţi de corupţie sau eliminarea pensiilor speciale pentru magistraţii condamnaţi.
De asemenea, conducătorii CSM pot lărgi incompatibilităţile la avocaţi-judecători-executori, membri de familie.
Cine sunt membrii CSM
Judecători aleşi: Horaţius Dumbravă (preşedinte în 2011), Mircea Aron, Cristi Dănileţ, Alina Ghica, Alex Şerban, Mona Pivniceru, Adrian Neacşu, Ana Cristina Labuş
Procurori aleşi: George Bălan (vicepreşedinte 2011), Graţiana Isac, Bogdan Licu, Oana Schmid Hăineală, Marius Tudose Badea, Florentina Gavadia
Membrii reprezentanţi ai societăţii civile, aleşi de Senat: Corina Dumitrescu (propunere PSD) şi Georgiana Iorgulescu (propusă de PNL)
Membrii de drept (conform funcţiei deţinute): Emilia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, procurorul general al României, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.
