» Un schelet vechi de peste 3.000 de ani a fost gasit miercuri dupa-amiaza intr-un sit arheologic din apropierea municipiului Husi, in comuna vasluiana Cretesti.
» Important pentru oamenii de stiinta este un pandantiv de arama care se afla asupra scheletului, specific epocii bronzului, dar si mandibula care nu prezinta masele, ci doar zece dinti, fata de sase, cati are omul modern.
Scheletul descoperit la Cretesti, bine conservat, a fost descoperit pe un deal din localitate, acolo unde se presupune ca a existat o asezare tracica. Dovada stau cele 17 schelete pe care un profesor de istorie, care l-a descoperit si pe acesta, le-a gasit in cei 6 ani de cand face sapaturi in zona. Ultima descoperire este insa deosebit de importanta. Pandantivul de arama face diferenta intre osemintele gasite miercuri dupa-amiaza si cele din anii trecuti. Cel care l-a purtat era ori sef de trib, ori saman, crede profesorul de istorie Vicu Merlan, cel care a descoperit scheletul. Personajul dezgropat din negura istoriei a fost inmormantat invers decat se practica in prezent, iar mandibula sa este diferita de cea a omului modern. Are doar 10 dinti, nu 6, ca la omul modern, si ii lipsesc maselele.
Descoperirea l-a luat prin surprindere pe profesorul vasluian. "Importante sunt forma, lucratura, foita, sarma groasa, imbinarea, niturile care imbina doua epoci. O chestiune foarte interesanta, stranie, este dentitia: are 10 dinti, dar nu are masele. Are molari, dar nu premolari. Parerea mea e ca scheletul gasit este ori al unui saman, ori al unei capetenii de trib", ne-a spus profesorul Merlan, fascinat de descoperirea sa. Localnicii s-au adunat destul de repede la locul descoperirii arheologice. Unii dintre ei s-au aventurat si in explicatii. "E o descoperire destul de importanta pentru satul nostru. Cred ca este al 17–lea mormant descoperit, din epoca bronzului, are cam 3.000-3.500 de ani vechime", a spus Petru Condurache, un profesor din sat. Un alt satean, Sorin Nastase, crede ca "e un schelet care pare prea vechi, e diferit de scheletul actual, diferenta e si la dinti, fata de altii descoperiti pe aici, dar si metalul pe care-l are la gat.
Pare ceva antic, un trib ceva". Pretioasele dovezi ale istoriei acestor locuri vor ajunge la Institutul National de Arheologie, in cateva zile. "Pentru noi este foarte im-portanta, deoarece in inventarul mormantului am descoperit acel pandantiv de arama, ceea ce inseamna ca acea persoana avea un rol important in comunitate. E o imbinare din fier. E semn de trecere de la epoca bronzului la epoca fierului, un Hallstatt timpuriu. Daca astazi mortii sunt ingropati cu picioarele la apus si capul la rasarit, ca o revenire la viata de apoi, la cei din timpurile de atunci, din epoca bronzului, erau inmormantati invers. Vom vedea", a spus prof. Merlan.
