A fost dat publicitatii ultimul Barometru de Opinie Publica al Fundatiei Soros, insotit de o substantiala analiza a seriilor de date rezultate din sondajele efectuate timp de zece ani. Capitolul care se pare ca a starnit cea mai mare atentie din partea comentatorilor este cel referitor la Reconstructia imaginilor despre liderii politici cu rol istoric, mai ales pentru ca – aflam – Ceausescu este astazi, exact ca in 1999, numele cel mai des citat, ca fiind, dintre conducatorii politici ai Romaniei din ultima suta de ani, acela care a facut cel mai mult bine acestei tari. In exact aceeasi proportie (cam un sfert dintre respondenti), acelasi personaj este si cel considerat a fi facut si cel mai mult rau.
La o citire mai atenta, constatam ca raspunsurile cuprinse in esantion se impart in patru categorii relativ echilibrate: 21% considera ca cel mai bun conducator se afla in zona perioadei monarhiei (cei patru regi, dar si Ion Antonescu si Nicolae Titulescu); 26% isi situeaza preferintele catre epoca regimului comunist (celor 23 de procente ale lui Ceausescu li se adauga cele ale lui Gheorghiu-Dej); 22% opteaza pentru presedintii postdecembristi; in sfarsit, cei care nu au putut formula un raspuns reprezinta 28% din esantion. Diviziunea se mentine partial in ce priveste numirea celui mai rau conducator, cu deosebirea ca aici reprezentantii perioadei antebelice insumeaza doar 7%, in timp ce ponderea nonraspunsurilor ajunge la 37%. Asadar, la o privire mai atenta, putem observa ca, in realitate, nostalgicii comunisti nu reprezinta ceea ce se numeste o categorie dominanta. Prezenta lui Ceausescu pe primul loc in ambele clasamente este oarecum fireasca, aberanta perioada istorica ce-i poarta numele fiind, intr-un sens sau altul, cea care a marcat decisiv existenta celor mai multi dintre noi.
Pe de alta parte, daca ne gandim la entuziasmul general care a insotit caderea dictatorului, ca si la ura cvasiunanima pe care o atragea in ultimii ani ai deceniului 9, nu putem sa nu fim socanti de prezenta lui Nicolae Ceausescu pe primul loc in clasamentul celor mai buni conducatori ai acestei tari. Inca mai surprinzator, analiza statistica intreprinsa de catre sociologul Dumitru Sandu arata ca "nostalgicii" nu sunt (asa cum ne-am fi asteptat) semnificativ mai in varsta sau mai saraci sau mai putin educati decat restul populatiei. Asta ca medie, pentru ca, la o citire mai atenta, constatam ca in cadrul categoriei respective exista doua tipologii diferite: pe de o parte, cam doua treimi, formate din oameni mai in varsta si nemultumiti de actualul nivel de trai – am numi-o grupul "nostalgicilor naturali" si alta, mai tanara, dar in acelasi timp nemultumita de actuala guvernare. In sondajul din 1999, in care se formulasera aceleasi intrebari (si in care procentele lui Ceausescu fusesera aceleasi), admiratorii dictatorului faceau parte aproape exclusiv din prima categorie.
A doua categorie de nostalgici, cea mai tanara, pare a fi produsul ultimilor ani. Este constituita din oameni care nu s-au confruntat direct cu "epoca de aur", dar probabil au retinut din memoria selectiva (cea care pastreaza din trecut mai ales partile bune) a varstnicilor istoriile despre stabilitatea locurilor de munca, mancarea ieftina, casele repartizate de stat si altele asemenea. Datele cercetarii arata ca sursele lor de informare sunt mai degraba cele traditionale (mai ales televizorul) si mai putin cele moderne (internetul). Sunt cei care, desi relativ multumiti de starea materiala personala, sunt exasperati de proasta functionare a institutiilor publice. Optiunea lor pro-Ceausescu este mai degraba una de fronda (aceeasi, poate, care i-a facut sa-l voteze pe Vadim in 2000), alimentata pe discursul eminamente negativ (de tipul "ceilalti sunt rai, incompetenti, corupti") care s-a generalizat in spatiul politic romanesc al ultimilor ani. In conditiile in care, in ultimele cicluri electorale, oamenii au votat mai degraba impotriva cuiva, decat pentru cineva, era de asteptat ca in topul preferintelor sa domine cea mai puternica dintre negatii.
P.S. Din pacate, aflam ca acesta este chiar ultimul sondaj din seria Barometrelor de Opinie Publica, intrucat Fundatia a decis incetarea acestui program, greu de inlocuit ca instrument de analiza a trendurilor, inceput in urma cu zece ani. Pacat! z
Mircea Kivu este sociolog
