Preotul Valentin Danciu este parohul ortodox al bisericii salajene din Rastoci. Semnalul domniei sale privind ecoul international al unei picturi din biserica sa ne-a trezit interesul. Asa am aflat povestea care urmeaza, istoria unei picturi datorita careia biserica risca sa fie vanduta in strainatate. Opozitia ferma a parintelui Danciu a facut ca astazi biserica sa poata fi vizitata pe locul unde a fost construita in anul 1832.
Francezii au vrut sa cumpere biserica
Biserica din lemn de la Rastoci a fost construita la inceputul secolului al XIX-lea ca lacas de cult greco-catolic. A trecut la ortodoxie odata cu interzicerea cultului, la 1 octombrie 1948. Din 1970 pastoreste aici preotul Valentin Danciu. El ne-a spus ca primele semnale de interes fata de pictura numita „Roata Vietii” au fost in anul 1988. Atunci, Monseniorul Octavian Barlea, Arhiepiscop de Munchen, a observat caracterul de unicat al picturii-icoana si a dus fotografia ei Papei Ioan Paul al II-lea, care a tinut-o pe biroul de lucru. Mai multe delegatii ale Vaticanului au filmat si au facut propuneri de cumparare a intregii biserici, pana in 1992-1993. In alta ordine de idei, o comunitate catolica din sudul Frantei a venit in 1992-1993 in sat cu o propunere tentanta, sa „o cumpere”, construind in schimb o mare biserica de piatra. „Au lucrat destul de parsiv”, ne spune parintele Danciu, „culegand semnaturi de la jumatate din sat. Noroc ca le-am spus eu raspicat: peste cadavrul meu!”.
Pictura veche de 164 de ani
Preotul Danciu a primit in acest an fonduri de restaurare si a inceput sa schimbe sindrila, cu tarani – experti traditionali – in mestesugul prelucrarii lemnului. Au venit din Maramures, condusi de un specialist, Valentin Pacurar din Baia Mare. Au uns sindrila noua cu materiale ignifuge, protectoare, transparente. Fondurile primite de la Ministerul Culturii si Cultelor au depasit o jumatate de miliard de lei vechi, dar parintele Danciu vrea ca din sponsorizari si donatii sa edifice un muzeu local al obiectelor de cult crestin de pe Valea Somesului.
Pictura „Roata Vietii” se prezinta bine conservata, chiar daca are acum 164 de ani. A fost pictata de pictorul Ioan Eliazar din Valea Chioarului, pe numele sau de mirean Lazar Tacaci, cunoscator de slavona si de latina. O tema foarte rara (prezenta doar in cateva biserici din Ardeal) provenita din scoala de iconari pe sticla de la Nicula, care se afla pe iconostasul bisericii din Rastoci, este incoronarea Mariei.
La sfarsitul vizitei aflu, ca o curiozitate, ca parintele Valentin Danciu este unchiul lui Mircea Rednic, antrenorul ambitios al echipei Dinamo: „E nepotul meu, e credincios si el, nu ma face de rusine…”
Mostenirea pagana, oglindita in „Roata Vietii”
Alain Besancon: „Crestinismul a preluat din lumea pagana tot ce-i apartinea, toate parcelele de adevar care preexistau dispersate” („Imaginea interzisa”, p. 120).
Michel Quenot: „Biserica foloseste forme, simboluri si chiar mituri antice, adica mijloace de expresie pagana” („Icoana – fereastra spre absolut”, p. 6).
Leonid Uspenski: „Biserica a adoptat simboluri pagane si subiecte din mitologia greco-romana, susceptibile de a comunica diverse aspecte ale invataturii sale” („Teologia icoanei”, p. 52).
Preot profesor Nicolae Dura: „Importanta icoanei in ortodoxie se vede din aceea ca nu exista rit liturgic fara icoana”.
Ana Dobjanschi – istoric de arta: „Nestatornica roata a lumii”
„Biserica de lemn din Rastoci, comuna Ileanda, judetul Salaj, din 1832, conserva in interior o pictura interesanta executata de un pictor local roman – Lazar Tacaci din Pirosa, Valea Chioarului. Pictura se desfasoara pe pereti in scene delimitate de chenare pictate sugerand tablouri inramate. Pictura reflecta faza de tranzitie de la pictura traditionala postbizantina catre pictura occidentala, dar e vizibila stradania pictorului de a asimila conceptia si mijloacele tehnice ale picturii de sevalet. Ceea ce salveaza valoarea picturii e continutul sau narativ-simbolic, incarcatura plina de semnificatii a scenei atat de sugestiv denumita „Nestatornica roata a lumii si primejdioasele ale ei valuri”. Filosofia sensului vietii, a existentei noastre in lume e redata sugestiv de „roata vietii”, pusa in miscare de un personaj „mitologic”, care poarta pe crestet o pereche de aripi si care intruchipeaza Cosmosul, universul etern cu miscarea sa continua. Imaginea infatiseaza omul in cele trei momente esentiale ale vietii – tanar, matur si batran – nasterea, plenitudinea si moartea, pornind din pamant, unde se reintoarce. Ambitia tineretii – „Voi sa mostenesc”, siguranta matura – „Mostenesc” (stapanesc), si intelepciunea batranetii – „Am mostenit”, urmata de caderea in mormant – „Memento mori”, moment taiat simbolic de o coasa. Caderea e insotita de inscriptia: „Din pamant sunt si in pamant m-am intors”. Sarpele din compozitie, emblema a eternitatii si a duratei, reprezinta ciclicitatea lumii, eterna reincepere a vietii. Potrivit conceptiei crestine, odata cu moartea viata nu s-a sfarsit, omul urmeaza o noua viata. Sufletul omului care este nemuritor porneste in lunga sa calatorie – sugerata de apa si barca din imagine – spre alte lumi, apa sugerand si un prag de trecere de la o lume la alta.”
