Tronsonul de autostradă București – Ploiești ar urma să fie legat de Capitală prin trei noduri rutiere, anunţă oficialii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Dar aceasta nu este decât o mică parte din chestiunea de ansamblu, ce se defineşte prin trei cuvinte: dezvoltare economică naţională.
Dacă se vor face legăturile autostrăzii Bucureşti – Ploieşti, şoferii vor ajunge repede până lângă Ploieşti, fără să mai caute în Capitală intrarea prin Şoseaua Petricani. Miezul problemei este însă tronsonul Comarnic – Braşov, unde relieful devine sofisticat tehnic. Din calcule, ar rezulta că acest tronson de 53 de kilometri ar costa circa 8,4 miliarde de euro, cum anunţase în timpul mandatului său fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus. Dar fluxul comercial trebuie să se mişte rapid. Pentru aceasta e nevoie de Transporturi. Carpaţii sunt în prezent, cât timp strategii şi practicienii ministeriali nu edifică măcar străpungerile cu autostrăzi pe văile Oltului şi a Prahovei, o barieră naturală.
Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), a explicat pentru „România liberă“ că pentru Comarnic – Braşov costul poate fi de ordinul miliardelor de euro, dar nu acesta e cel mai important lucru. „Prin anii 2002 – 2004, un colectiv de la ING Barrings condus de David Asteraki a constatat că a nu avea tronsonul acesta de autostradă atrage costuri de oportunitate ratate de 150 de milioane de euro anual: vieţi pierdute, timpi suplimentari de aşteptare în trafic, benzină consumată în plus etc. Dacă luăm valoarea aceasta şi o aducem în prezent, făceam aproape de două ori autostrada şi nu mai conta dacă lucrarea valora şase sau opt miliarde de euro“, a precizat acesta. Toată lumea s-a oprit la costuri, dar s-a pierdut din vedere un aspect, arată Valentin Stoica. “Când vorbim despre un parteneriat public-privat, este vorba despre 30 de ani de proiectare, finanţare, construcţie, operare şi întreţinere. O casă, dacă o cumpăr cu banii jos, costă un preţ. Dacă fac credit pe 30 de ani preţul aproape se dublează. Cum se acoperă costurile e altceva“, a menționat expertul.
Intenţia României e să acopere costurile pe cât posibil din trafic şi guvernul să pună diferenţa până la valoarea totală a lucrării, explică vicepreședintele ARACO. “În 30 de ani, sunt două reparaţii capitale. Plus întreţinere curentă periodică, semne, marcaje, deszăpezire etc. La un moment dat, o variantă de lucru avea vreo 10 kilometri de tunel. Aceasta adaugă foarte mult la costurile obişnuite ale unei autostrăzi“.
Cea mai circulată rută
O lucrare de artă presupune tuneluri prin munţi şi viaducte peste văi, cum impune terenul. “Realizarea unui tunel costă 40 – 50 de milioane de euro pe kilometru, iar a unui viaduct variază foarte mult, dar sub preţul tunelului. O lucrare de artă complexă e mai scumpă“, susţine Valentin Stoica.
De trei ori a eşuat până acum proiectul Comarnic – Braşov. Instabilitatea strategică în realizarea sa adaugă la costul final bani grei şi duce la pierdere de timp şi bani din lipsă de exploatare. Orice stat face autostrăzi în primul rând pentru dezvoltarea sa, apoi pentru tranzit, a subliniat expertul, arătând că Bucureşti – Comarnic – Braşov“ e oricum cea mai circulată rută rutieră din România, cu o medie zilnică anualizată de 40.000 de vehicule şi 80.000 în week-end. Dacă acest proiect nu era 100% bancabil, putem uita de Centura Bucureşti sau de Bucureşti – Giurgiu, ori Piteşti – Craiova“, spune Stoica. Fără îndoială, afirmă vicepreşedintele ARACO, Coridorul IV Paneuropean trebuie construit pe bani europeni, este singurul fel în care poate fi făcut. „Nu există concurenţă pentru o autostradă pe Valea Prahovei sau Valea Oltului. Şi pe Valea Oltului tot transportul intern prevalează. Cel de tranzit nu e mai mult de 15% – 20% din traficul total. Nimeni nu a făcut autostrăzi pentru tranzit“, a explicat Valentin Stoica. Expertul afirmă că solul pe Valea Oltului e cel mai instabil din ţară şi costurile de stabilizare vor fi mult mai mari.
150 de milioane euro – costuri de oportunitate ratate anual pentru că nu avem autostrada Bucureşti – Braşov.