O şcoală din Louisiana, Statele Unite, a fost obligată să-şi retragă una din politicile prevăzute în regulamentul de ordine interioară, pentru că era discriminatorie, relatează astăzi presa internaţională. Ea le cerea elevelor care erau bănuite că ar fi însărcinate să facă un test care, dacă se dovedea pozitiv, ducea la eliminarea lor din şcoală. Pe de altă parte, directorul şcolii susţine că prevederea n-a deranjat pe nimeni până acum.
Astfel, şcoala Dehli Carter din Richland le cerea elevelor suspectate că ar fi însărcinate să facă un test şi, dacă se dovedea pozitiv, erau invitate să studieze acasă. Dacă refuzau, erau rugate să-şi găsească o altă şcoală unde să înveţe, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.
Totuşi, prevederea din regulament a stârnit numeroase controverse despre încălcarea dreptului la educaţie şi discriminare, iar Departamentul de Stat pentru Educaţie i-a cerut şcolii să elimine prevederea care nu era în conformitatea cu legislaţia americană.
Aşa cum a arătat şi organizaţia American Civil Liberties Union (ACLU), politica dusă de Dehli Carter School este discriminatorie şi neconstituţională.
Potrivit regulamentului de ordine interioară al şcolii, elevele bănuite că ar fi însărcinate ar trebui să fie obligate să facă un test de sarcină. Cele cărora testul le iese pozitiv ar trebui să „nu li se mai permită să vină la ore” şi să studieze acasă. De asemenea, orice elevă care refuză să facă testul de sarcină „va fi tratată ca fiind deja însărcinată şi i se va oferi oportunitatea de a învăţa acasă. Dacă nu acceptă, va fi sfătuită să îşi caute alte oportunităţi de a învăţa”, se arată în regulament.
Respectiva politică mai este discriminatorie şi prin faptul că elevii sunt eliminaţi pe baza genului- taţii eventualilor copii nu sunt pedepsiţi în nici un fel, arată directoarea executivă a ACLU. Marjorie Esman arată că elevele sunt capabile să vină la şcoală şi să înveţe chiar dacă sunt însărcinate şi, mai mult, o parte din ele aleg să nu-şi ducă la termen sarcina.
„Până acum, nu au existat plângeri din partea părinţilor şi elevilor. Totuşi, vom modifica respective politică, pentru a fi în acord cu legea”, a spus directorul şcolii din Richland despre măsura introdusă în 2006. El a mai declarat că foarte puţine eleve au fost afectate de respectiva regulă şi că „toate s-au întors la şcoală după naştere şi au absolvit”.
Se asemenea, aproximativ 70% dintre adolescentele care au rămas însărcinate şi-au abandonat studiile din cauza discriminării, arată un studiu al ACLU.
În şcoală, sunt interzise toate gesturile de afecţiune: ţinutul de mână, îmbrăţişările ori săruturile. De asemenea, regulamentul prevede că elevilor turbulenţi li se pot aplica pedepse corporale „în limite rezonabile”.
Dehli Carter are înscrişi aproximativ 600 de elevi, de la grădiniţă până la clasa a XII-a şi este considerată una din cele mai bune şcoli din Richland.
Cazul şcolii din Louisiana nu este singular. În New Mexico, o şcoală condusă de Bureau of Indian Affairs a fost dată în judecată de ACLU, pentru că a exmatriculat o elevă de 15 ani, întrucât era însărcinată. După ce a fost reprimită în colectiv, în urma deciziei judecătoreşti, conducerea şcolii a obligat-o pe tânără să mărturisească în faţa întregii şcoli că este însărcinată, potrivit publicaţiei americane The New York Times.
În România comunistă, elevele erau obligate să meargă la controale ginecologice, iar sarcinile timpurii nu erau încurajate. „Diriginta mea punea cireaşa pe frişcă: ne trimitea la controale ginecologice obligatorii să îi aducem certificat de virginitate. Orele de „educaţie sanitară” la liceu erau concentrate pe igienă şi reproducere”, scria cercetătoarea Mihaela Miroiu în „R’Estul şi Vestul”.
