Deși înregistrează cea mai mare creștere din Europa, economia românească se bazează, în mare parte, doar pe 19.564 de companii dintr-un total de peste 650.000. Dintre firmele care au impact real asupra economiei, 50% sunt în dificultate.
Companiile românești de impact – adică cele care au active de peste un milion de euro și nu sunt în insolvență – produc 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel național și angajează 41% din forța de muncă existentă în România, deși reprezintă doar 3% din totalul firmelor din țară, arată un studiu realizat de CITR Group.
În plus, numărul societăților care chiar contează în economie scade de la an la an, de la 23.000 în 2013 la 19.000 în 2015, pierzându-se, astfel, aproximativ 19.000 de locuri de muncă. “Dacă acest trend continuă, la finalul anului 2018 vor exista doar 15.000 de companii relevante, adică mai puțin de una la mia de locuitori”, susține Rudolf Vizental, directorul general CITR Group, societate specializată în insolvență.
Problema cea mai gravă, pe lângă dispariția constantă a companiilor de impact, este că mai bine de jumătate din cele rămase se află în dificultate. “România paradoxurilor: societățile au probleme mai mari într-un an în care ne lăudăm cu cea mai mare creștere economică din Europa”, spun reprezentanții CITR Group.
Potrivit studiului, aproximativ 36% din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% și 5%, un nivel mult prea mic pentru a susține grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate acestea, 39% din companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o îndatorare de 70-100%.
„Pentru perioada 2013-2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile și folosesc mai puțini angajați. Cu alte cuvinte, piramida economiei românești este mai înaltă, vârful mai ascuțit, iar la bază pot apărea mișcări seismice capabile să distrugă întregul sistem. Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România își pierd din relevanță, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro”, a explicat Rudolf Vizental.
Mai puține firme insolvabile
Studiul a împărțit companiile de impact în trei categorii: finanțabile, restructurabile și insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătățit, mai arată CITR Group. Din prima categorie fac parte firmele care fac profit, indiferent dacă acesta este mare sau mic. În cea de-a doua categorie intră companiile aflate în dificultate, de pildă cu datorii mai mari decât cumulul activelor, dar care pot fi redresate. Iar din ultima categorie fac parte societățile pentru care insolvența este iminentă, dar nu a fost încă declarată în mod oficial.
În 2015, în România activau 11.062 de companii finanțabile, 5.433 restructurabile și 3.069 insolvabile.
“O analiză a companiilor finanțabile demonstrează că a fost principala câștigătoare a ultimilor ani. Însă societățile sănătoase din punct de vedere al indicatorilor la un moment dat pot ajunge ca anul următor să intre în stare de dificultate sau chiar în insolvență. Motivele pot fi multiple: de la decizii manageriale greșite, la modificări structurale neprevăzute ale condițiilor de piață sau ale legislației în vigoare”, subliniază Alexandru Tănase, director CITR Group pe regiunea Transilvania.
Cât despre companiile restructurabile, per ansamblu, ele își îmbunătățesc indicatorii, dar se diminuează ca număr, generează o cifră de afaceri mai mare și cresc productivitatea angajaților. Din punct de vedere al rezultatului net însă, contribuie cu mai puțin la profitul net consolidat al companiilor de impact. Problema lor majoră constă într-un grad de îndatorare ridicat și lichiditate redusă.
De asemenea, numărul companiilor insolvabile s-a redus, însă reducerea nu este calitativă și nu reflectă însănătoșirea lor – indicatorii firmelor în insolvență iminentă se degradează continuu, arată studiul. Această categorie este caracterizată de o rată a pierderii nete ridicate în creștere accentuată în 2015 față de anii precedenți (-21% pierdere netă în 2015, față de 13% pierdere netă în 2014 și 12% în 2013), rentabilitate negativă a activelor și o încasare la peste un an de zile a creanțelor în 2015. Toate acestea determină menținerea unor stocuri reduse și o productivitate a angajaților la sub jumătate din productivitatea angajaților celorlate clase de companii.
