O baltă de lângă Arad a devenit o copie în miniatură a Deltei Dunării.
Balta Bezdin, locul preferat al mistreţilor
Balta Bezdin este situată în inima Parcului Natural Lunca Mureşului, în porţiunea cea mai sălbatică a acestuia reprezentată de Rezervaţia Naturală Prundul Mare. Aflată printre sălcii, plopi, frasini şi stejari falnici, cea mai mare parte a bălţii este acoperită de stufăriş şi papură. Dar cea mai spectaculoasă parte a bălţii este destul de greu de surprins, pentru că trebuie urmată o potecă spre desişul pădurii. Aici, vizitatorii care se încumetă să ajungă văd mistreţi, cerbi, dar şi alte animale care vin la apa din baltă. Deasupra apei se află nufărul alb. „Nuferii de pe Balta Bezdin înfloresc din luna mai şi până spre sfârşitul verii, în septembrie”, spun îngrijitorii parcului.
„Observatorul Andras Libus” este observatorul ornitologic din Balta Bezdin, din cadrul Rezervaţiei Naturale Prundul Mare. Accesul este liber şi orice persoană are posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, vânează sau se hrănesc aici. Pot fi urmărite păsări ca stârcii cenuşii şi de noapte, egrete albe, lişiţe, raţe sălbatice, lăstuni, prigorii, găinuşe de baltă şi o multitudine de păsări răpitoare, dar şi animale, cum sunt căprioarele, iepurii, vulpile sau mistreţii. Observatorul poartă numele lui „Andras Libus”, un pasionat ornitolog care a avut un aport important la inventarierea şi monitorizarea populaţilor speciilor din Lunca Mureşului şi a fost unul dintre promotorii ideii de protejare a acestei zone.
Traseul nufărului alb
În cadrul proiectului „Traseu tematic la Bălţile Bezdin”, zona a fost făcută cunoscută vizitatorilor. Astfel, au fost organizate trasee pentru ca nufărul alb să poată fi văzut cât mai uşor de văzut. O echipă alcătuită din reprezentanţi ai Asociaţiei Peisagiştilor din România, Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului şi Asociaţiei Altitudine Arad s-a deplasat pe sit, au stabilit cu exactitate şi au marcat ruta traseului tematic. Îngrijitorii parcului au construit 500 de metri de ponton suspendat între Balta Bezdin şi observatorul Prundul Mare, astfel încât vizitarea zonei Bezdin este mai uşor de controlat. „S-a asigurat accesul organizat al vizitatorilor dinspre Mureş către Balta Bezdin şi invers, iar traseul a fost ales astfel încât să devină un instrument valoros de educaţie pentru mediu şi pentru călătorii interactive”, spun îngrijitorii parcului.
Pentru vizitatorii parcului care vor face excursii cu canoe a fost amplasat un panou, la capătul traseului dinspre malul Mureşului, astfel încât să fie vizibil de pe râu. Pentru cicloturiştii Parcului Natural Lunca Mureşului a fost marcat traseul nufărului alb şi intrarea în aria strict protejată. Echipe de studenţi la arhitectură, coordonaţi de un profesor, au proiectat elementele de circulaţie, observaţie, panouri de informare care să aibă un impact minim asupra habitatelor.
Parcul Natural, un dar al Mureşului
Parcul Natural Lunca Muresului este situat în judeţele Arad şi Timiş şi se întinde de la limita oraşului Arad până la graniţa maghiară, de-a lungul râului Mureş. Este o zonă inundabilă, aflată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Pentru instituirea regimului de arie protejată primii paşi au fost realizaţi în anii 1970, când au fost făcute unele studii ale zonei Prundul Mare. În acei ani a fost declarată o suprafaţă de 91,2 hectare din Prundul Mare ca rezervaţie naturală, pentru protecţia populaţiei de stârci cenuşi care cuibăreau acolo. Încă din anul 1988 cea mai mare parte a zonei respective era desemnată ca arie de Importanţă Avifaunistică. 
Recunoaştere mondială
Lunca Mureşului a primit în anul 2006 o desemnare la nivel mondial ca Zonă Umedă de Importanţă Internaţională – Sit Ramsar, a treia zonă din România după Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei şi două desemnări europene de Sit Natura 2000 în anul 2007 (Arie de Protecţie Specială Avifaunistică) şi 2008 (Sit de Importanţă Comunitară). Zona este foarte importantă nu numai din punct de vedere al peisajului, dar şi în ceea ce priveşte biodiversitatea, pentru că include 10 habitate de interes comunitar şi peste 70 de specii de plante şi animale protejate la nivel european.
