Decizia lui Vladimir Putin de a retrage Rusia din Tratatul privind fortele conventionale in Europa a fost privita de comentatori ca o demonstratie de forta a liderului de la Kremlin inaintea unui an electoral, un mod de a spune ca "Rusia nu se inclina in fata nimanui". Cred ca este o autoamagire.
Un prim contraargument consta in faptul ca la anul in Rusia nu vor fi cu adevarat alegeri, in sensul ca nu exista nici un fel de emotii cu privire la rezultat: va iesi presedinte omul ales de Putin. Prin urmare, el nu are nevoie de cascadorii electorale cu care sa impresioneze alegatorii.
In al doilea rand, rusii nu gandesc niciodata pe termen scurt in politica externa. Vechiul dicton potrivit caruia "in geopolitica, in timp ce americanii joaca poker, rusii joaca sah" este mai valabil ca niciodata.
Retragerea din CFE este parte a unei componente – cea militara – a strategiei Moscovei de reafirmare ca superputere mondiala. Rusia a alocat 189 de miliarde de dolari pentru modernizarea fortelor sale armate pana in 2015. In aceasta suma intra achizitionarea a peste 1.000 de avioane si elicoptere noi, a 4.000 de tancuri de ultima generatie si reinnoirea flotei de submarine. In 20 de ani, Moscova planuieste sa construiasca sase portavioane, ceea ce ii va conferi o putere maritima pe care n-a avut-o nici URSS. Mai mult, Rusia a construit un nou tip de rachete denumite Iskander, destinate sa penetreze scutul antiracheta american. Vicepremierul Serghei Ivanov, candidat la succesiunea lui Putin, a amenintat ca Rusia va instala versiunea de croaziera a acestora, Iskander-K, in enclava Kaliningrad, ca "raspuns asimetric" la scutul antiracheta din Polonia si Cehia, unde "raspuns asimetric" inseamna ca Rusia va instala un sistem ofensiv ca riposta la unul exclusiv defensiv. si unde? – la Königsberg, orasul in care Kant a conceput Europa Unita si proiectul "pacii eterne".
Politica din ce in ce mai agresiva a Rusiei se indreapta mai nou si spre regiunea arctica, din care Moscova a revendicat recent un milion de kilometri patrati, inclusiv Polul Nord, desi tratatele internationale spun ca regiunea nu apartine nimanui. Canada a intrat deja in panica, dar de aceasta lupta nu sunt straini nici americanii si nici europenii, specialistii estimand ca regiunea arctica adaposteste 25% din rezervele de petrol si gaze ale lumii.
si aici ajungem la cea de-a doua componenta a geostrategiei ruse. Energia. Incet, dar sigur, Rusia isi asigura suprematia energetica in Asia Centrala. Recent, Moscova a semnat acorduri cu Turkmenistanul si Kazahstanul prin care s-a asigurat ca resursele acestor tari vor curge catre nord. Rusia construieste conducte de petrol si gaze in Balcani si in Marea Baltica, dar si pe sub Marea Neagra, spre Turcia si isi modernizeaza reteaua de canale de navigatie. Saptamana trecuta acelasi Ivanov a anuntat un program urias de reconstructie a porturilor de la Marea Neagra. Novorossiisk ar urma sa devina, in vorbele aceluiasi oficial rus, "cel mai important concurent al portului romanesc Constanta". Cum Romania a fost catalogata drept "calul troian al Americii la Marea Neagra", orice lovitura este binevenita. In plus, bratul energetic al Kremlinului, Gazprom, face daruri din ce in ce mai consistente tarilor europene. Gigantul rus are contracte de colaborare consistente cu companii britanice, germane, italiene, austriece, maghiare, si acum franceze, in lipsa unei politici europene a energiei.
Nu mai exista nici un dubiu ca sub ochii nostri se desfasoara un nou razboi rece si, de data aceasta, este posibil ca Occidentul sa il piarda.
