Noul CSM şi planurile sale pentru Justiţie. Cum au fost revocaţi judecătorii Ghica şi Danileţ din Consiliu

Presiunile, vociferările şi chiar ameninţările unor membri ai Asociaţiei Magistraţilor din România si ai Uniuniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, prezenţi la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, au decis votul pentru revocarea judecătorilor Cristi Dănileţ şi Alina Ghica.

Cei doi revocaţi din CSM ar trebui să conteste decizia CSM in instanţă pentru a restabili legalitatea grav afectată în această şedinţă CSM. Despre afectarea gravă a legalităţii a vorbit în timpul şedinţei CSM  însuşi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.

Presiunile celor din sala de şedinţă a CSM, conduse magistral de Natalia Roman (preşedinte UNJR, prietena ministrului Justiţiei Mona Pivniceru şi a secretarului de stat PSD Cristina Manda), susţinută în special de membrii CSM Horaţius Dumbravă, Adrian Neacşu, Alex Şerban, Mircea Aron, au fost multiplicate atât de protestele din stradă, din faţa sediului CSM, unde era prezent celebrul CEZAR  AVRAMUŢĂ (premiat la Congresul  PNL pentru proteste), cât şi de protestele unor instanţe din teritoriu, (de la vreo 8 judecătorii din totalul de 178; restul instanţelor şi-au întrerupt activitatea pentru a se uita la dezbaterile din CSM transmise în direct, online).

Prezenta lui Avramuţă poate însemna implicarea politicului in influenţarea votului în CSM.

Cristi Dănileţ a fost revocat cu 14 voturi pentru ( din  18 membrii CSM prezenţi) şi patru împotriva revocarii, iar Alina Ghica a fost revocată cu 11 voturi, iar şapte au fost împotriva revocării.

 Deciziile de revocare au fost luate dupa replici acide, atacuri la persoană chiar în cadrul şedinţei CSM.

Cristi Danileţ a declarat că nici astăzi nu ştie de ce a fost revocat. A înteles doar că a fost pedepsit pentru că a votat ca preşedinte al CSM un procuror şi că anul trecut ( cu referire la încălcările legilor şi Constituţiei din timpul suspendării preşedintelui ţării)  a apărat legalitatea.

Dacă Dănileţ şi Ghica vor contesta cel mai probabil  decizia CSM la instantele de judecată, nu se pot organiza noi alegeri pentru a le ocupa locurile

 Instanţele la care eventual cei doi se vor adresa pentru a contesta hotărârea de revocare pot suspenda înlocuirea  lor prin adunari generale de alegeri, situaţie în care următorii doi clasaţi la alegerile pentru CSM, de la sfârşitul anului 2010, vor asigura interimatul până la decizia definitiva a instanţelor.

Instanţa competentă este cea de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucuresti, decizia finală aparţinând tot secţiei contencios, dar de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La sedinţa de la CSM de multe ori, vocile membrilor CSM, precum vocea Doinei Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau vocea lui Daniel Morar, procuror general interimar al Romaniei, au fost acoperite de vociferarile magistratilor din UNJR  si  AMR, care in mod normal ar fi trebuit sa fie spectatori la această şedinţă CSM.

Stanciu şi Morar au cerut instanţelor care au iniţiat revocările si care erau prezente, prin reprezentanţi, la şedinţă, motivele  revocărilor  deoarece NU le-au trecut în hotărârile de revocare, aşa cum prevăd normele legale. Până la urmă NU au primit răspuns.

Cu toate ca  hotărârile de revocare ar trebui să fie nule de drept pentru că nu s-au respectat normele legale, majoritatea membrilor CSM au votat revocarea judecătorilor Ghica şi Dănileţ.

 La sfârşitul şedinţei CSM ca vicepreşedinte a fost ales judecătorul Adrian Bordea, nepotul temutului general de Securitate Aron Bordea.

In acest moment, ministrul Justiţiei Mona Pivniceru şi grupul constituit în jurul ei pot trece orice hotărâre doresc în CSM deoarece deţin controlul, după anihilarea  lui Danileţ şi Ghica.

Din grupul Monei Pivniceru fac parte  judecatorii Horaţius Dumbravă ( cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese), Adrian Neacşu ( invinuit de DNA într-un dosar penal şi verificat de ANI pentru conflict de interese),  Alexandru Şerban, Mircea Aron ( a candidat la funcţia de preşedinte CSM, dar a pierdut în faţa procurorului Oana Hăineală), Marius Tudose, Aron Bordea,  Elena Hach ( prietena Monei Pivniceru), Mona Lisa Neagoe. Se pare că  la gruparea Monei Pivniceru au aderat  procurorul George Muscalu şi cel putin încă un membru CSM din gruparea procurorilor.

Împotriva lui Dănileţ au votat în plus incă trei membri CSM, deci se poate considera că în acest moment gruparea Monei Pivniceru în CSM are 14 membri din totalul de 19.

Precizăm că de CSM depinde independenţa Justiţiei, CSM acordă sau nu acordă avizul pentru numirile pe funcţiile de procuror general al României, şef DNA, şef DIICOT şi adjuncţii acestora. De asemenea, CSM numeşte preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se ocupa de cariera magistraţilor, de votul lor depinzând promovările sau sancţionările acestora. Prin subordonarea CSM se poate spune ca Justiţia a fost subordonată politic .

UNJR şi AMR au lansat chiar si un santaj în timpul dezbaterilor : dacă nu-i revocaţi pe Dănileţ şi Ghica, desfiinţăm CSM!

Mijloacele folosite, inclusiv nerespectarea normelor legale (de către magistraţi!) organizarea, in cele mai mici amănunte,  atât în teritoriu, cât şi în sala de şedinţă, a presiunilor pentru revocarea celor doi membri CSM au semănat cu metodele care s-au folosit în vara anului 2012 pentru suspendarea şi apoi demiterea preşedintelui ţării.

Numai că preşedintele ţării a fost salvat de lipsa cvorumului, de încălcări ale Constituţiei, sancţionate de instituţiile internaţionale, pe când la CSM   n-a contat nerespectarea legilor, ci doar presiunile şi ameninţările proferate de spectatorii la şedinţă, respectiv de  membrii UNJR, AMR, reprezentanţii unor instanţe de judecată.

Unul dintre magistraţii spectatori la şedinţa CSM i-a ameninţat  pe membrii consiliului că dacă nu votează revocarea lui Dănileţ, CSM-ul va fi desfiinţat! Nici un membru CSM n-a taxat ameninţarea/şantaj.El nu a fost amendat verbal de nici un membru CSM, deşi legea interzice ameninţările  şi şantajul.

Din acel moment n-au mai contat  nici că au existat instanţe care au hotărît revocarea fără a avea cvorum, n-a contat faptul ca nu s-au respectat reglementările privind declanşarea procedurilor de revocare, că au existat instanţe unde votul nu a fost secret, că unele instanţe au fost trecute de două ori pe listele finale şi multe astfel de încălcări de norme.

Presiunile magistraţilor-spectatori din sală, conjugate cu lozincile strigate de cei din stradă ( care se auzeau in sala de şedinţă) au fost mult mai convingătoare decît solicitarea preşedintelui Înaltei Curţi, Doina Livia Stanciu, de respectare a legalităţii.

Ce au sustinut membrii CSM si cum au fost vocile lor acoperite de membrii UNJR şi AMR, apropiaţi de Ministrul Justiţiei

Horatius Dumbravă ( cercetat de ANI pentru conflict de interese) a susţinut revocarea judecătorilor Dănileţ şi Ghica şi a susţinut că CSM NU trebuie să verifice dacă la adunările generale de revocare s-au respectat sau nu normele legale, teză susţinută şi de alţi membrii CSM ca Alexandru Şerban, Adrian Neacşu ( învinuit de DNA si cercetat de ANI), Elena Hach, ca şi de preşedinta UNJR, Natalia Roman.

 Doina Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi, a insistat să se prezinte motivele pentru care s-au declanşat adunările generale de revocare, dar cererea ei a fost acoperită de vociferări. De asemenea, Livia Stanciu le-a reproşat unor membrii CSM că au dezinformat corpul magistraţilor susţinând că CSM tergiversează luarea unei decizii cu privire la revocari, în condiţiile în care ei înşişi ( cu referire în special la Dumbravă şi Neacşu) au cerut amanarea discutării revocarilor pentru a participa la şedinţe de bilanţ, unde au făcut campanie si chiar o conferinţă de presă pentru revocari  ( deşi antepronunţarea este interzisă).

De asemenea, preşedintele Înaltei Curţi le-a reproşat că au minţit în legătură cu modul în care a votat ea la data de 4 ianuarie, cand a fost ales presedintele CSM, procurorul Oana Hăineală; le-a reproşat că au declarat despre ea că a trădat pentru că ar fi votat un procuror la şefia CSM, în loc să voteze un judecător. Stanciu le-a amintit colegilor din CSM că votul este secret şi că nimeni NU trebuie pedepsit pentru modul în care votează în CSM. Mai mult, a spus preşedintele Înaltei Curţi, fiecare trebuie să voteze potrivit propriilor convingeri, nu după cum le dictează un grup.

Preşedintele Înaltei Curţi a fost ironizată de colegul ei de instanţă , Mircea Aron, care nu i-a iertat nici pe cei cărora li se cerea revocarea, dând citate din manuale de literatură română de clasa a cincea ( exemplu nuvela ”Alexandru Lăpuşneanu” – ”dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau”).

Insă de departe cea mai agresivă a fost Natalia Roman, preşedinta UNJR şi prietena ministrului Mona Pivniceru, care a intervenit deseori, punându-i la punct pe membrii CSM, deşi în mod normal ea ar fi trebuit să fie spectator la acea şedinţă, neavând drept de vot. Ea a susţinut că legalitatea modului în care se demarează adunările de revocare si apoi se tin adunările generale de revocare NU SUNT atributul CSM. Cu alte cuvinte, CSM trebuie să voteze în necunoştinţă de cauză, fără a se clarifica nerespectarea normelor legale.

Agresivi au fost si alti judecători care au încercat s-o reducă la tăcere pe presedinta CSM, procurorul Oana Haineală, susţinând că dacă ar fi într-o sală de judecată ar amenda-o pentru că vorbeşte fără permisiunea ei ca judecător. La un moment dat unul dintre judecătorii-spectatori au cerut chiar revocarea Oanei Haineală pentru că e procuror şi preluarea atribuţiilor ei de către judecătorul Adrian Bordea, care în acel moment încă nu fusese ales vicepreşedinte.

Nici Măcar Daniel Morar, procurorul general inetrimar, deşi extrem de clar în expunere, nu a obţinut răspuns la întrebarea simplă : care au fost, în concret, motivele revocării judecătorilor Cristi Dănileţ şi Alina Ghica.

In concluzie, sedinţa CSM a fost bruiată, iar votul membrilor de revocare a celor doi judecatori – Ghica şi Hăineală – a fost influenţat de presiuni, ameninţări şi chiar şantaj, săvârşite de nişte magistraţi.

Ce spun specialiştii şi societatea civilă

Cristina Guseth, FREEDOMHOUSE:”Cred că asistăm la o uriaşă manipulare de care profită politicieni cu dosare penale şi cu trusturi media”

 ” M-am uitat astăzi la dezbateri pe pagina CSM. Deşi am colaborat de-a lungul timpului cu mulţi dintre cei prezenţi acolo, mi-a fost greu să-i recunosc din cauza agresivităţii, încrîncenării cu  care îşi acopereau lipsa de argumente. In plus, lipsa de respect m-a inspăimîntat. De ce s-a ajuns aici? De ce niste membrii CSM, apreciaţi de noi în rapoartele internaţionale, au fost REVOCATI din CSM? Nu am reuşit să înţeleg motivul revocarii. De ce colegi magistrati le reproşează faptul că anul trecut cei doi revocaţi au apărat legalitatea, motiv pentru care am fost lăudaţi în rapoartele de ţară? Cred că asistăm la o uriaşă manipulare de care profită politicieni cu dosare penale si cu trusturi media

In privinţa lui Avrămuţă, membru de partid, plătit de partid să simuleze societatea civilă, întruchipează modul în care partidul său înţelege rolul societăţii civile într-o societate democratică. ESTE trist ! UN PAS URIAŞ ÎNAPOI! AVEAM CU TOTUL ALTE AŞTEPTĂRI DE LA JUDECĂTORII UNJR şi speram să nu se lase folosiţi de clasa politică.”.

Laura Ştefan, expert anticorupţie:”CSM a fost şubrezit substanţial pentru că nici un membru CSM NU va mai îndrăzni să ia nici o decizie impopulară”

”Procedura de revocare NU a respectat cerinţele legale-nimeni nu a putut explica în mod concret ce li se reproşează celor doi.

In lege, revocarea e o sancţiune, ea nu poate fi aplicată decît dacă există un comportament sancţionabil – nu e un instrument utilizabil după bunul plac al magistraţilor. Nimeni NU poate fi sancţionat pentru că a participat la o procedură de alegere a conducerii CS. Daca am admiteccă lucrurile stau  altfel, ajungem la concluzia că toţi trebuie revocaţi.

Astăzi, CSM a fost şubrezit substanţial pentru că nici un membru CSM NU va mai îndrăzni să ia nici o decizie potenţial impopulară. Pe cale de consecinţă, CSM va redeveni o entitate protectoare pentru interesele exclusive ale castei  magistraţilor, pierzînd tot ce a cîştigat în aceşti ani”.

Ioan Stanomir, professor la Facultea de Drept : ”Prin acest precedent, libertatea de opinie a membrilor CSM este îngrădită (…) Justiţia este sub asediu”

 ” Revocarea de către  CSM a celor doi membri intervine ca o sancţiune  prin care se pedepseşte conduita publică a magistraţilor în cauză.   Impresia care se creează este că această măsură este gândită ca un precedent. Oricare dintre membrii CSM care va  acţiona similar va fi  tratat similar. Libertatea de opinie membrilor CSM este îngrădită, în acest mod.

  Acţiunile din interiorul  şi din afara CSM au făcut parte din regia unui spectacol mediatic. Finalitatea lui este evidentă- intimidarea tuturor acelora care ar avea intenţia în viitor de a mai repeta criticile legitime la adresa oficialilor politici. Prezenţa în stradă a domnului Avramuţă, ( domn premiat de un partid politic ce administrează şi portofoliul justiţiei ) ţine de acelaşi tip de abordare simbolică. Justiţia este sub asediu, iar  protestatarii sunt chemaţi să  joace rolul “ naţiunii” în faţa  camerelor de luat vederi.

   Concluziile raportului Comisiei Europene sunt lipsite de ambiguitate. Derapajele de astăzi, de la ignorarea unor reguli juridice până la presiunea mediatică şi de stradă, sunt de natură să afecteze parcursul României, în încercarea ei de a atinge standardele fixate în materia statului de  drept. O justiţie aservită partidelor aflate la guvernare, indiferent de identitatea acestora din urmă, este incompatibilă cu  domnia legii”.