Cum ar fi ca, de maine, in loc sa platiti doua milioane factura la intretinere sa platiti patru? Iar in loc de 36 de mii litrul, benzina sa coste 70 de mii? In pragul iernii, americanii traiesc cosmarul dublarii preturilor la utilitati si carburanti. Un fel de Katrina prin calorifere. O premiera pentru multe gospodarii americane. Ceva mai rau nu s-a mai vazut, spun cei mai in varsta, de la criza petrolului din 1973. Totusi, chiar dublata, factura la intretinere pe timpul iernii va insemna, pentru multe familii de americani, maximum 20% din venituri. Pentru multi, este insa inceputul cosmarului.
„Cheltuielile cu incalzirea vor creste cu 50%”, „Intretinerea incinge portofelul”. Nu, nu sunt titluri din presa romaneasca, ci din „Times Union” si „The Daily Gazette”, doua ziare regionale din New York. Presa americana descopera un subiect absent decenii in sir de pe agenda publica: factura la intretinere. American Gas Association (AGA) a anuntat, acum doua zile, ca pretul gazului natural va fi, in lunile de iarna, cu 50 la suta mai mare decat in prezent.
Cei mai multi americani (52%, potrivit statisticilor oficiale) folosesc gazele naturale la incalzirea locuintei. Iarna trecuta, factura medie la incalzire era cam de 700 de dolari, iar in unele zone media cheltuielilor se ridica si la 950 de dolari. Americanul de rand tocmai invata primele lectii despre cum se socotesc facturile de intretinere. „Este uimitor ce se intampla, iar pentru multi, un soc”, spune Brill Rob, unul dintre editorii de la „Times Union”.
Cum au tasnit preturile „in cer”?
„Skyrocket” este cuvantul cel mai des folosit de oficialitati atunci cand vorbesc despre cresterea preturilor la energie si carburanti. Si chiar asa pare sa fie. Preturile au atins cote astronomice. De exemplu, tarifele la gaze naturale se marisera inca de vara trecuta, cand consumul crescuse peste asteptari. Dupa ce uraganele Katrina si Rita au redus cu 20% productia de gaze naturale, pretul acestora aproape s-a dublat, ajungand in septembrie la 16 dolari mia de metri cubi. Unii analisti pronunta deja cuvantul criza, mai ales ca programele de subventionare a familiilor cu venituri mici n-au fost redimensionate pentru a tine pasul cu explozia preturilor. O alta sursa de energie larg utilizata la incalzirea locuintei este pacura, combustibil care tine pasul scumpirii cu benzina. Anul trecut, americanii plateau 1,77 dolari pentru un galon (aproximativ patru litri) de pacura, in timp ce, in septembrie anul acesta, scoteau deja din buzunar 2,68 dolari. Iar in lunile urmatoare, vor scoate probabil chiar mai mult.
Hummer-ul, simbolul risipei
La benzina, preturile s-au dublat. Statiile Mobil, Exxon sau Sunoco afiseaza la pompa un pret mediu de 3 dolari galonul. „Niciodata, pana azi, nu mi s-a intamplat sa cheltuiesc pe benzina mai mult de 200 de dolari pe luna”, povesteste Ken Aaron, ziarist. Acum cheltuieste 400. Americanii au inceput sa se uite la consum. Alearga dupa masini cat mai ecnomice. La anumite tipuri de Ford e coada sau pur si simplu stocurile s-au epuizat. In extrema cealalta, Hummer-ul a devenit simbolul risipei.
Pana si reclamele TV si-au adaptat sloganul. Constructorii japonezi se lauda cu masinile lor cu consum mic, reclama atipica intr-o tara in care, pana mai ieri, un consum de 18 litri la suta de km trecea drept normal. Brill, de exemplu, face cam 100 de mile pe zi naveta intre casa si serviciu. Pare multumit de Toyota lui „zgarcita” la consum si nu-si ascunde dispretul fata de costisitoarele van-uri americane.
Politica si afacerile, incalzite de nota de plata
Pana una-alta, oamenii de afaceri au mirosit noi oportunitati. Saratoga, un orasel prosper din nordul statului New York, a gazduit zilele trecute o conferinta pe teme de energie si mediu. Cateva firme specializate in reducerea costurilor la energie si-au expus marfa, incurajate ca vanzarile au inceput sa creasca nesperat. SmarWatt Energy Inc., de exemplu, o micuta companie specializata in instalatii de iluminat economice, si-a dublat cifra de afaceri.
„Multi au descoperit abia acum ca 30 la suta din cheltuielile de intretinere se duc pe iluminatul casnic”, spune managerul firmei. Producatorii de energii alternative scot si ei capul: caldura din rumegus, sisteme geotermale, panouri solare. Oficialii Autoritatii pentru Energie din New York vorbesc ceva mai pragmatic: „Va trebui sa economisim fiecare BTU, altfel americanii vor trebui sa aleaga intre plata utilitatilor si un plin la rezervorul de la masina”.
Politicienii nu stau nici ei degeaba. Senatorul democrat Hillary Rodham Clinton, sotia fostului presedinte, a propus, miercuri, o suplimentare cu 3 miliarde de dolari a fondului de urgenta pentru familiile cu venituri mici. Un alt congresmen democrat a lansat ideea unei taxe suplimentare care sa fie aplicata in aceasta iarna companiilor petroliere, pentru a compensa cresterile de preturi la gaze. Dar de ce a devenit dezbaterea despre cresterea preturilor la utilitati un subiect major in Statele Unite? In primul rand, pentru ca loveste in clasa de mijloc, baza de putere a economiei americane. Slabirea puterii de cumparare a americanului de rand ar putea, dupa unii analisti, slabi intreaga economie americana si spori procesul de inflatie. Cei mai pesimisti prevad chiar falimente individuale, oameni care risca acum sa nu-si poata achita ratele la banca. Pana una-alta, criza energetica este abia la inceput, iar americanii se roaga ca o iarna usoara sa le aduca facturi cat mai mici.
Albany, New York
