Potrivit primelor estimari facute de institutele de sondare a opiniei publice, clasamentul partidelor se schimba dramatic dupa alegerile de ieri. Pe primul loc s-a instalat PD cu aproximativ 32 %, urmat de PSD cu 22%, PNL cu 16%, PLD cu 7 %, UDMR cu 6%, PNG cu 4%, candidatul independent Laszlo Tokes cu 3%, PRM cu 3%. Rezultatele sugereaza ca democratii au beneficiat din plin de transferul de credibilitate dinspre seful statului, ca liberalii au dat lovitura prin marirea pensiilor, atingandu-si in acest fel tinta propusa si ca PSD nu poate reveni la succesele anterioare cu actuala conducere. In acelasi timp pentru prima data extremistii lui Vadim Tudor sunt eliminati din jocul politic, iar PNG, celalalt partid populist, ar putea sa nu stranga suficiente simpatii pentru a accede in urmatorul legislativ. Analistii politici vorbesc dupa aceste alegeri atat despre lipsa de reprezentativitate a partidelor care sustin guvernul Tariceanu, cat si despre scaderea legitimitatii presedintelui Basescu in conditiile invalidarii referendumului pentru introducerea votului uninominal majoritar.
Conform estimarilor sociologilor, peste 80 la suta dintre romanii care au participat la referendum au votat pentru schimbarea sistemului electoral actual si alegerea parlamentului in varianta uninominala propusa de Traian Basescu. Reprezentantii CSOP care au facut sondaje la iesirea de la urne la comanda Realitatii TV sustin ca votantii tuturor partidelor doresc in proportii covarsitoare votul uninominal: peste 70 la suta din electoratul UDMR sustine acest sistem sI peste 80 la suta din electoratele PD, PSD, PNL, PLD au votat varianta Basescu. Cu alte cuvinte, reformarea sistemului electoral trebuie sa devina o comanda sociala pentru partidele parlamentare. Estimarile CSOP scot la iveala si faptul ca participarea celor cu studii superioare a fost mult mai mare decat a celor cu pregatire medie, iar in mediu urban s-a votat mai mult decat la sate.
Pe de alta parte participarea scazuta la vot, in jur de 30%, scoate in evidenta nu doar apatia romanilor sau lipsa mizei scrutinului, ci si incapacitatea politicienilor de a antrena electoratul in primul test dinaintea alegerilor generale de anul viitor.
Romanii nu s-au lasat
sedusi de partidele politice pentru a merge sa-si aleaga reprezentantii in Parlamentul European. Nici presedintele Traian Basescu nu se poate lauda cu un rezultat mai bun.
Analistul politic Cristian Pirvulescu socoteste ca "mesajele disperate" ale lui Traian Basescu de a aduce oamenii la vot nu au mai prins si ca presedintele ar putea avea o problema de legitimitate daca scoate la vot mai putini alegatori decat in luna mai: "Traian Basescu a riscat un referendum, l-a transformat intr-un pariu personal si ar putea fi primul sau esec in termeni de sustinere, punand intre paranteze succesul din 19 mai". Pe de alta parte, politologul Catalin Avramescu este de parere ca Basescu nu va trece printr-o criza de credibilitate, "de vreme ce nici partidele nu vor reusi sa obtina un rezultat mai grozav". Explicatia acestui fenomen – spune Avramescu – sta in faptul ca "multi romani au inteles ca scrutinul european nu are nici un fel de miza, fiind dezgustati de amanarea alegerilor si de circul Guvernului".
Conform sociologului Mircea Kivu, in cazul in care referendumul pentru votul uninominal nu va fi validat, Basescu va inregistra un esec, deoarece "absenteismul poate fi interpretat ca o atitudine anti-Basescu". De alta parere este insa directorul IMAS, Doru Petruti, care crede ca "presedintele o sa cada tot timpul in picioare, avand in vedere ca, dupa doi ani de mandat, cota lui de popularitate este foarte mare, si trece de 50%". In ceea ce priveste legitimitatea Guvernului, Pirvulescu nu crede ca ar avea ceva de pierdut, deoarece si-au propus un scor de 15%, care nu e departe de realitate, insa "scorul peste pragul electoral al PLD va crea mari dificultati PNL, care va avea o problema de credibilitate in randul propriului electorat".
Interesul scazut al romanilor pentru vot mai este cauzat si de greselile de comunicare ale politicienilor, precum si de discursul demagogic, precizeaza sociologii. Mircea Kivu sustine, astfel, ca "in campania pentru referendum nu s-a auzit decat o singura voce si politicienii s-au ferit de discutii in contradictoriu". In schimb, directorul IMAS, Doru Petruti, considera ca apatia electoratului tine si de campania electorala "extrem de slaba, firava si lipsita de mesaj".
Politologul Cristian Pirvulescu observa, la randul sau, ca fata de alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 prezenta la urne este la jumatate: "In trei ani, am pierdut 50 de procente. O posibila justificare ar putea fi divortul dintre politicieni si societate, iar oamenii politici au o mare problema, fiindca discursul demagogic nu mai este acceptat". si psihologul Bogdan Lucaciu a ajuns la concluzia ca "romanii sunt dezamagiti ca au fost de multe ori la vot si nu au schimbat nimic, iar acum s-a instalat lehamitea".
Sociologul Mircea Kivu pune interesul scazut al electoratului pentru europarlamentare pe seama faptului ca "pentru oameni, puterea principala e in Parlamentul de la Bucuresti, iar rolul si influenta unui parlamentar european sunt destul de neclare". Catalin Avramescu sustine ca "vinovate" de situatie sunt si partidele care au pus pe liste personaje fara notorietate, de cele mai multe ori: "Nu le convine sa plece la Parlamentul European, unde prezenta e obligatorie si nu mai pot face ce vor. Acolo ar castiga putin si ar trebui sa se duca la serviciu, pe cand aici au grija si de afaceri". Dezinteresul partidelor – afirma Doru Petruti – mai este demonstrat si de numarul de sondaje si de comenzi facute la institutele de cercetare: "Este un trend general, atat pentru noi, cat si pentru celelalte institute. De exemplu, IMAS nu a avut in aceasta campanie nici o comanda de studii aprofundate".
"Incompetenta" BEC
Directorul CURS, Catalin Augustin Stoica, ne-a spus ca nu se poate face o comparatie intre estimarile facute la iesirea de la urne de la aceste alegeri cu cele din anii precedenti, pentru ca "ele au fost realizate la ore diferite: la alegerile din 2004, au fost facute la un anumit interval orar, la referendumul din mai au fost facute la alte ore, iar acum au existat iarasi diferente intre raportarile de la alegerile europarlamentare si de la referendumul pentru votul uninominal, unde nu s-a facut decat o singura estimare". In viziunea directorului CURS, aceste neregularitati pot fi vazute mai degraba ca o incompetenta a Biroului Electoral Central (BEC), unde este "un haos institutional", decat ca o modalitate de fraudare a scrutinului. Catalin Augustin Stoica a precizat ca, intre alegeri, membrii BEC ar trebui sa verifice si sa actualizeze listele cu cetatenii cu drept de vot, pentru ca "daca si-ar face treaba, nu ar mai aparea situatii in care numele premierului sa fie scris gresit sau in care sa fie certuri intre Institutul National de Statistica si Ministerul Internelor cu privire la numarul alegatorilor".
Prezenta la vot in UE in 2004
Austria 42,4%
Belgia 90,8%
Bulgaria 26%
Cehia 28,3%
Cipru 71,1%
Danemarca 47,9%
Estonia 26,8
Finlanda 39,4%
Franta 42,7%
Germania 43,0%
Grecia 63,4%
Irlanda 59,7%
Italia 73,1%
Letonia 41,3%
Lituania 48,3%
Luxemburg 90,0%
Malta 82,3%
Marea Britanie 38,9%
Olanda 39,3%
Polonia 20,8%
Portugalia 38,6%
Slovacia 16,9%
Slovenia 28,3%
Spania 45,1%
Suedia 37,8%
Ungaria 38,5%
