Legea educaţiei din 2011 proteja patrimoniul instituţiilor de învăţământ, nemaipermiţând aducerea ca aport la capitalul social în asocieri cu entităţi private, a patrimoniului imobiliar. Acum două zile, însă, majoritatea deputaţilor au decis modificarea articolului 129 care impunea asemenea îngrădiri: “Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare şi folosinţă asupra bunurilor patrimoniale societăţilor comerciale sau asociaţiilor în care are calitatea de asociat sau acţionar ori fundaţiilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar.».
Prin acest vot a fost eliminată din Legea Educaţiei prevederea limitativă: “Dreptul de folosinţă şi administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al universităţii la capitalul social al unei societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii”, ceea ce echivalează cu o binecuvântare dată de Camera Deputaţilor şi Guvernul României pentru joint-venture-uri păguboase din care privaţii iau partea leului, iar universitatea firimiturile, de genul asocierii Agronomiei Bucureşti cu multimilionarul Puiu Popoviciu, prin care cel din urmă a pus mâna pe 220 hectare ale unităţii de învăţământ, pe care a ridicat un imperiu imobiliar, considerat cel mai mare proiect de gen din România postdecembristă.
Expertul în educaţie Ştefan Vlaston crede că ridicarea acestei restricţii din Legea Educaţiei ce permite înstrăinarea patrimoniului reprezintă o portiţă pentru „patronii” universităţilor private, pentru a le permite să-şi monetizeze profitul generat de-a lungul anilor: „La un moment dat a fost discuţia că patrimoniul rezultat în timpul activităţi a unei unvieristăţi private să revină fondatorilor. A fost respinsă legea de către Curtea constituţională. Universităţile private, fiind entităţi de interes public au avut nişte avantaje fiscale şi nu e corect ca bunurile dobândite în timpul activităţii să le revină fondatorilor. Prin modificarea Legii Educaţiei se face o şmecherie ca bunurile să ajungă la nişte SRL-uri sau fundaţii care au ca acţionari membrii fondatori. E o chichiţă avocăţească”.
Cu doctorii la dreapta judecată
Doctorii în “meseria lor” care sunt descoperiţi a fi plagiatori nu mai pot fi la fel de uşor de deposedat de particula “doctor”, rectorilor şi senatelor universităţilor care au acordat titluri academice, luându-li-se “puterea de a retrage titluri”. Universităţile vor putea doar să sesizeze instanţele de judecată, care vor da verdictul. E o situaţie similară cu cea a verdictelor CNSAS, în care turnători de tip “Felix”, sau incompatibili de tip Sergiu Andon au târât instituţiile statului în procese lungi, ca la final, instanţa să constate ce se ştia de la bun început. În schimb, din cauza lungului drum prin justiţie, stabilirea incompatibilităţii în cazul lui Sergiu Andon i-a permis acestuia, să se bucure de mandatul de deputat până aproape de final, deşi ANI îl declarase incompatibil cu multă vreme înainte.
Pentru un politician de înalt calibru, o tergiversare de 2-3 ani a stabilirii verdictului de “plagiator”, permite de pildă câştigarea de timpi preţioşi pentru ascensiunea politică pe cele mai înalte culmi. Asta deoarece oricând s-ar invoca pata din CV numită “plagiat”, respectivul ar invoca cu aer legalist: “să lăsăm justiţia să-şi facă treaba”.
Legea Educaţiei din 2011, care încă este în vigoare, prevede la Art. 146, că: “Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara”.
Articolul trecut de USL acum două zile prin Camera Deputaţilor “fură” pur şi simplu una din puterile fundamentale ale Universităţii: “Rectorul, cu aprobarea senatului universitar, poate solicita instanţei competente anularea unui certificat sau a unei diplome de studii atunci când se dovedeşte, prin acţiuni de control intern, control al Ministerului Educaţiei Naţionale sau o constatare a organelor abilitate ale statului, că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară.»”.
Mai mult, dacă apare un scandal de presă în care se demonstrează negru pe alb că pe scena publică românească a răsărit un nou “plagiator”, în lipsa unui control al “organelor statului”, plagiatorul poate scăpa basma curată, spre deosebire de forma încă în vigoare a Legii, pentru care era suficientă prevederea: “când se dovedeşte”, indiferent de entitatea care demonstrează plagiatul.
Ştefan Vlaston consideră însă că modificarea articolului de lege privind retragerea diplomelor este una legitimă: „În privinţa diplomelor doctorale, e singurul loc unde au dreptate, pentru că odată intrate în circuitul civil, legea prevede că nu mai pot fi retrase prin ordinul celui care le-a emis, ci se poate lucrul acesta doar prin hotărâre judecătorească. E exact aceeaşi situaţie ca cea de la Spiru Haret, când s-a încercat retragerea a 25.000 de diplome de licenţă, însă instanţa a anulat decizia ministerului”.
Fostul ministru Daniel Funeriu e de altă părere: „E un tertip, pentru că oricând, orice persoană poate să sesizeze instanţele de judecată şi nu are nevoie de o lege care să spună explicit acest lucru. Anterior intrării în vigoare a Legii Educaţiei date de mine, retragerea diplomelor obţinute fraudulos se făcea pe cale judecătorească şi durau procesele şi 5 ani de zile. România a avut o mare problemă cu diplomele obţinute fraudulos în anii ’90-2000 şi exista riscul ca diplomele din România să nu mai fie recunoscute nicăieri în Europa. De aceea Legea Educaţiei a introdus o procedură pur administrativă, prin care rectorul, cu votul senatului universitar să poată retrage diplomele dovedite frauduloase. Nu era pericolul ca conducerile universităţilor să abuzeze de acest drept, pentru că nici un rector nu vrea să strice imaginea universităţii pe care o păstoreşte, făcând abuz de retrageri de diplome. Practic eu l-am pus în defensivă pe fraudator, ca să curăţăm obrazul învăţământului românesc. Această îngreunare a procedurilor e o concesie făcută mafiei diplomelor universitare, e un tertip pentru a face aproape imposibilă retragerea diplomelor frauduloase. Şi ştim bine ce politician are în România probleme cu diploma obţinută prin fraudă. Tipic USL: Grăjdan bis”.
Profesorul „fără ore la clasă”, care numără cotizaţiile
În Occident apar mereu noi discipline de studiu adaptate unei pieţe a muncii flexibile şi în continuă evoluţie. În România, majoritatea USL din Camera Deputaţilor pregăteşte dascălul care nu face nimic, dar este remunerat.
Legea Educaţiei din 2011, prevede, la Art. 263, că “Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control poate fi degrevat partial de norma didactica de predare, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului”.
Iată cum sună articolul de lege propus în ordonanţă de urgenţă de Guvernul Ponta şi trecut prin Camera Deputaţilor pe 5 martie a.c. : “ Personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat, total sau parţial, de post/normă didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, persoane aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.»… La anexă, după punctul 21 se introduce un punct nou pct. 211, cu următorul cuprins: «211. Degrevarea reprezintă operaţiunea prin care personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, li se poate reduce postul/norma didactică, total sau parţial, cu păstrarea drepturilor salariale.»”
Specialistul în educaţie Ştefan Vlaston explică care e miza introducerii în Legea Educaţiei a acestei prevederi ciudate: „Ca să închidă gura sindicaliştilor…până acum beneficiau de scutirea asta şefii mari de la centrala sindicatelor. Acum se extinde acest privilegiu şi asupra sindicaliştilor monitori. Nu e clar ce înseamnă sindicalist monitor. Poate însemna orice, inclusiv şefii de sindicate de prin şcoli, ceea ce înseamnă că la nivelul fiecărei şcoli, grădiniţe, gimnaziu, se introduce câte un parazit, care primeşte salariu de la stat, fără să predea la clasă”.
Probleme mari şi cu Carta Universitară
Votul de acum 2 zile al deputaţilor abrogă alineatul (5) al Art. 128: “Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in termen de maximum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant superior”.
Pe 5 martie 2013 deputaţii au decis, că în cazul în care Universităţile se abat de la normele de etică, transparenţă şi legalitate, ocupându-se cu matrapazlâcuri, să le aplice o pedeapsă modică şi anume:
a) revocarea din functie a rectorului, in baza propunerii Consiliului de etica si management universitar, cu consultarea senatului universitar…
Astfel alianţa USL a eliminat paragrafele “periculoase” în cazul în care o Universitate de stat sau privată ar fi prinsă că a încălcat grav legile. Astfel, pe 5 martie deputaţii au votat pentru abrogarea punctelor b) şi c) de mai jos:
b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de etica si management universitar;
c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiintare a institutiei de invatamant superior in cauza.
Presiuni pe votul dascălilor
Totodată, deputaţii au votat abrogarea unui paragraf din actuala lege astfel încât profesorii să fie obligaţi să voteze la vedere în consiliile de specialitate. Iată ce prevedea paragraful abrogat: “După constituirea consiliului de administratie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedinţă din rândul cadrelor didactice prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. Preşedintele de şedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedinţele consiliului de administratie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă”.
Ce spun iniţiatorii modificărilor
Dată fiind substanţa modificărilor pe care USL vrea să le aducă Legii Educaţiei, am încercat să obţinem punctul de vedere al Guvernului, al preşedintelui Comisiei de Învăţământ, Tîlvăr Angel (PSD), al vicepreşedinţilor Comisiei de Învăţământ, Băişanu Ştefan Alexandru (PNL) şi Zisopol Dragoş Gabriel (minorităţi), precum şi de la secretarii de comisie Victor Cristea (PSD) şi Raluca Turcan (PDL). Doar ultima ne-a răspuns, însă fără a şi lămuri, întrucât se afla în teritoriu.
Precizăm că mai este o şansă să se anuleze aceste modificări, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 92/2012, deoarece camera decizională este Senatul.
Aici, însă, şef al Comisiei de Învăţământ este Ecaterina Andronescu. Exact cea care ocupa fotoliul de ministru al Educaţiei pe 19 decembrie 2012, când Guvernul Ponta I a emisă OUG nr. 92/2012. Până la închiderea ediţiei, nu am primit un punct de vedere al Ecaterinei Andronescu.
Reacţia lui Funeriu:
Consilierul prezidenţial Daniel Funeriu, ministrul educaţiei în mandatul căruia a fost elaborată actuala Lege a Educaţiei, a comentat subiectul atât pe blogul său, cât şi în dialogul cu RL în modul următor: “Când copilul dumneavoastră vă va întreba data viitoare ”eu am muncit, de ce am notă şi diplomă identică cu colegul care a copiat referate de pe internet?” de-acum aveţi răspunsul: pentru că familia noastră a votat USL. Cred că trebuie să conştientizăm acest lucru, şi să nu mai daţi, la infinit, vina pe ”sistem”. Sistemul este exact ceea ce votaţi”.
