Indiferent cum numim ce s-a intamplat in Romania in decembrie 1989, revolutie sau lovitura de stat, momentul caderii lui Ceausescu este, fara indoiala, cea mai importanta borna din istoria noastra contemporana. La scara mai larga, prabusirea regimurilor comuniste a insemnat momentul renasterii tarilor din fostul bloc sovietic. "Anul 0" est-european. De aproape 20 de ani, constient sau inconstient, ne raportam la aceasta borna in tot ce facem. Inainte si dupa ’89, reprezinta reperul fundamental in orice analiza a calitatii vietii, a evolutiei sau involutiei societatii noastre.
Adesea insa, cadenta innebunitoare a schimbarilor de tot felul ne impiedica sa vedem cat de departe am ajuns sau cat de putin am inaintat. Lucrurile se misca fie repede, fie haotic si adesea avem senzatia ca ne invartim in cerc. Cand de fapt mergem inainte. Sau ca totusi ne indreptam catre tinta dorita. Cand de fapt ne insurubam pe loc, iar senzatia de progres este doar efectul muzicii hipnotice a declaratiilor demagogice. Intr-un astfel de moment, "Romania libera" s-a gandit ca ar fi util sa opreasca timpul in loc pentru un moment, sa amuteasca galagia ciorovaielilor marunte si va invita sa priviti in jur cu atentie. Cat si cum s-a schimbat Romania dupa 20 de ani? De unde am plecat si unde am ajuns? Dar vecinii nostri unde se afla? Nimic nu este mai relevant pentru evaluarea noastra, dar si pentru a bulgarilor, ungurilor, polonezilor, cehilor si a celorlalti locuitori de pe continentul ex-comunist decat sa ne comparam foile de parcurs.
Sa ne punem in oglinda experientele, succesele si esecurile. Sa facem schimb de istorie si de istorii. Asa s-a nascut ideea unei serii de articole care va purta titlul "Dupa 20 de ani" si care debuteaza astazi in paginile ziarului nostru. In fiecare luna, pana in decembrie 2009, cand se vor implini 20 de ani de la prabusirea Cortinei de Fier, vom publica analize dedicate cate unui domeniu esential din viata politica, sociala, economica si culturala a Romaniei si a tarilor vecine. 20 de luni, 20 de teme abordate dintr-o perspectiva multipla cu ajutorul colegilor nostri din biroul de la Bruxelles al grupului german WAZ (coproprietar al "Romaniei libere"). Seria "Dupa 20 de ani" si, implicit, experienta Romaniei vor fi prezentate in toate celelalte tari de catre ziarele partenere. Jurnalisti din Romania, Germania, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia si Kosovo au pus laolalta capitolele ce alcatuiesc cronica transformarii unei regiuni care se reinventeaza greu, dar inregistreaza cel mai important ritm de dezvoltare din Europa.
Nu am ezitat prea mult cand am decis ca primul episod al seriei sa il dedicam Securitatii si surorilor ei din lagarul comunist. Rolul jucat de fostele politii politice inainte de ’89 si modul in care s-au insinuat in noile democratii au avut o influenta capitala asupra vitezei si profunzimii reformelor. Pentru o buna perioada de timp, sefii aparatului de represiune impreuna cu partenerii lor din nomenclatura au fost fortele principale, care au imprimat ritmul despartirii de trecut. Cu cat mai adanc au fost infipte in corpul social, cu atat mai lunga este perioada vindecarii. Cu cat mai numeroase si mai atroce au fost crimele care trebuiau ascunse, cu atat mai violente sunt crizele convalescentei postcomuniste. Similitudinile intre tarile din regiune sunt izbitoare. Printre ele, metodele trase la indigo prin care fostii ofiteri si agenti acoperiti s-au metamorfozat in politicieni si afaceristi cu pretentii maxime de onorabilitate. Chiar in tarile spre care Romania priveste adesea in sus, Polonia, Cehia, Ungaria, dezvoltarea economica trece si prin conturile securistilor albiti de economia de piata.
Cu toate acestea, exista si diferente importante. Nu peste tot influenta actuala a fostilor caini de paza ai regimurilor totalitare se extinde cu aceeasi forta asupra justitiei. Nu toate statele sunt la fel de neputincioase in fata mafiotilor nascuti din ofiteri acoperiti. Nu in toate parlamentele harta politica se confunda la fel de mult cu organigrama directiilor Securitatii. Dupa 20 de ani, avem ocazia sa privim unde a ajuns fiecare dintre tarile care au plecat mai mult sau mai putin de la aceeasi linie de start. Un exercitiu de luciditate, cu atat mai necesar cu cat legaturile stranse, fortate, pe care fratia comunista ne-a obligat sa le avem unii cu ceilalti se vor reface mai devreme sau mai tarziu, de bunavoie, pe principii sanatoase, sub drapelul Europei unite. Sa privim, asadar, peste gard ca sa ne cunoastem mai bine.
