» Ministerul Culturii a prezentat publicului noul proiect al cladirii Bibliotecii Nationale de pe Bulevardul Unirii, care va fi finalizata si imbracata in sticla.
» Conceputa in 1986 dupa un proiect considerat depasit si trecand printr-o revizie in 2004, constructia va fi reluata cu ajutorul unui imprumut european si va fi finalizata in 2010.
» Noul concept se doreste sincronizat la arhitectura contemporana si imprumuta conceptul de "invelis dublu" de la arhitectul bulgar de faima internationala Christo.
Ministrul culturii Adrian Iorgulescu a prezentat in cadrul unei conferinte de presa proiectul de finalizare a noului sediu al Bibliotecii Nationale a Romaniei. Noutatea absoluta cu care vine acest proiect este reproiectarea cladirii atat in interior, cat si in exterior. Mai precis, cladirea de pe Bulevardul Unirii va fi imbracata intr-o carcasa de sticla transparenta. Lucrarile la cladirea de pe bdul Unirii vor incepe in toamna acestui an si vor dura 33 de luni. Echipa care a realizat proiectul, condusa de arhitectul Radu Calota, precizeaza ca acest concept poate fi numit "double skin" (invelis dublu) si ca a fost folosit in arhitectura contemporana si in Occident, spre exemplu in lucrarile artistului bulgar Christo, care a imbracat cladiri, copaci si chiar insule in material textil. La observatiile jurnalistilor ca proiectul este cam prea "altfel" si ca ar putea nemultumi opinia publica, ministrul a raspuns ca proiectul nu este final, constituind deocamdata doar o propunere, dar ca nu ar dori totusi ca infatisarea acestei cladiri sa devina obiectul unei dezbateri publice, atata timp cat exista o echipa de arhitecti platiti pentru a-si "asuma" proiectul. Ministrul considera ca, oricare ar fi proiectul propus, "unora le place jazzul", iar altora nu. Daca la interior cladirea, finalizata in proportie de aproximativ 40%, se va transforma intr-un spatiu modern dotat cu sali de lectura specializate, sali pentru evenimente multimedia, aula de 400 de locuri, spatii de recreere, birouri, spatii tehnice si de depozitare, la exterior va fi finalizata fatada "comunista", care apoi va fi decorata cu vegetatie si imbracata intr-o fatada cu forme geometrice de sticla. "Am cautat solutii conceptuale si arhitecturale ale timpului nostru, de diferentiere si delimitare critica de contextul politic care a impus o imagine anacronica. (…) In cazul Bibliotecii Nationale, urmarind indeaproape conformarea volumetrica a cladirii existente, noua fatada de sticla este o dedublare volumetrica, o «a doua piele», care lasa sa transpara deformat si critic vechea fatada a «Epocii de aur» si suprapus apar elemente de limbaj ale epocii digitale (serigrafii pe sticla cu texte din carti si imagini ale caselor care s-au demolat)", spune proiectul prezentat de Radu Calota, directorul general Carpat Proiect, firma care a realizat proiectul. Pentru comparatie, au fost prezentate mai multe cladiri ale unor biblioteci importante din Statele Unite si Europa, cum ar fi Biblioteca Congresului Statelor Unite sau Biblioteca Nationala a Frantei. Simpla finalizare a proiectului neterminat al bibliotecii, cel putin la exterior, nu a fost luata in considerare de ministru, care a considerat de la sine inteles ca adaugirile contemporane la proiect sunt binevenite, din moment ce reprezinta delimitarea de arhitectura comunista. Mai degraba, ministrul a incercat sa convinga ca biblioteca nu poate fi daramata complet si construita in cu totul alt fel, din moment ce este finalizata in proportie de peste 50%.
Finalizarea constructiei va costa in jur de 100 de milioane de euro, bani obtinuti printr-un imprumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si gestionati de Unitatea de Management de Proiect a Ministerului Culturii, lansata cu aceasta ocazie. Prin intermediul celui de-a doilea Acord-Cadru de Imprumut de la BDCE va fi finantata reabilitarea a cinci institutii culturale precum Teatrul National, Palatul Cultural din Iasi si altele. Pentru unele din aceste proiecte vor fi organizate trei licitatii publice in cursul aceste luni.
Langa cladirea Bibliotecii Nationale din Bulevardul Unirii, pe un teren apartinand Ministerului Culturii, vor fi construite alte doua cladiri – o sala de concerte de 1400 de locuri si un muzeu de arta contemporana. Ansamblul celor trei edificii va constitui un centru de cultura modern al Capitalei, a spus ministrul Adrian Iorgulescu.
