Judecătorii Curţii Constituţionale a României Daniel Morar, Mona Pivniceru şi Ştefan Minea avertizează: Avocatul interimar al Poporului nu are drept constituţional să ocupe funcţia, întrucît nu îndeplineşte condiţiile legale de studii. Ceilalţi şase membri ai CCR, însă, acuză un vid legislativ şi declară constituţional interimatul pentru a nu destabiliza instituţia Avocatului Poporului. Efectul imediat: şanse foarte mici ca ordonanţele de urgenţă ale lui Victor Ponta să fie atacate la Curtea Constituţională, ştiut fiind că Teodorescu este considerată o apropiată a PSD. Mai mult, pare că, prin această decizie, Curtea Constituţională s-a rupt în două: o parte, majoritară, favorabilă PSD, şi o alta, minoritară, insensibilă la influenţe politice.
Ecaterina-Gica Teodorescu, o economistă Avocat al Poporului
Pe 20 decembrie 2013, Parlamentul a decis, în urma demisiei lui Anastasiu Crişu din funcţia de Avocat al Poporului, să o numească Avocat al Poporului interimar pe Ecaterina-Gica Teodorescu, adjunct al lui Anastaiu Crişu. Zece zile mai tîrziu, grupul PSD de la Senat şi grupul PPDD de la Camera Deputaţilor au sesizat Curtea Constituţională, arătînd că, „conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, poate fi numit Avocat al Poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecătorii Curţii Constituţionale. Aceste condiţii sunt reglementate de art. 143 din Constituţie şi sunt următoarele: pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”; or, spuneau – în sesizarea către CCR – PDL şi PPDD, „nici una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită de Ecaterina-Gica Teodorescu, care este economist şi nu are, ca atare, înalta competenţă profesională în domeniul juridic”.
Interimatul, constituţional cu şase la trei
Miercuri, 12 februarie a.c., Curtea Constituţională a publicat în „Monitorul oficial” motivarea deciziei prin care declară interimatul Ecaterinei-Gica Teodorescu constituţional, cu vot de şase la trei. Au existat două opinii separate, care reclamă neconstituţionalitatea acestui interimat: una semnată, în comun, de judecătorii CCR Daniel Morar şi Mona Pivniceru, a doua semnată de judecătorul CCR Ştefan Minea. Totuşi, majoritatea de şase judecători CCR s-a impus în faţa celor trei.
Majoritatea CCR: interimatul nu este reglementat expres prin lege
Iată cum au motivat cei şase care au luat decizia de constituţionalitate: „Curtea remarcă faptul că ipoteza imposibilităţii definitive de exercitare a funcţiei nu este reglementată însă prin nici o normă constituţională sau legală. Aşadar, posibilitatea atribuirii exerciţiului prerogativelor funcţiei de Avocat al Poporului unei alte persoane în situaţia demisiei titularului funcţiei, situaţie care a generat prezenta sesizare de neconstituţionalitate, nu este reglementată printr-o prevedere expresă nici în Legea fundamentală, nici în legea organică de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului. Autorii sesizarii sustin ca, pentru a satisface exigentele art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, referitoare la statul de drept si obligativitatea respectarii legii, Parlamentul ar fi trebuit, mai intai, sa completeze Legea nr. 35/1997 cu un text care sa ii permita acestuia sa acopere si situatia ivita prin speta de fata.”
Interimatul, necesar pentru a nu afecta funcţionarea Avocatului Poporului
Majoritatea de şase de la CCR, însă, deşi admite vidul legislativ, consideră că modificarea legii ar dura prea mult: „Curtea observa ca aceasta ar fi fost o varianta posibila si, in acelasi timp, dezirabila, dar adoptarea unei legi de completare a Legii nr. 35/1997, care implica parcurgerea obligatorie a unei anumite proceduri legislative, cuprinzand elaborarea unui proiect de lege, dezbaterea si adoptarea acestuia in cele doua Camere ale Parlamentului, ar fi presupus un interval de timp considerabil in care functionarea legala a institutiei Avocatului Poporului ar fi fost afectata.”
Cei şase de la CCR: Parlamentul poate decide chiar în lipsa legii
Cei şase judecători merg şi mai departe şi decid că interimatul la Avocatul Poporului este constituţional întrucît, în esenţă, Parlamentul poate decide chiar în lipsa unei prevederi legale: „Prin hotararea criticata, Parlamentul a dispus ca atributiile functiei de Avocat al Poporului sa fie exercitate temporar de o alta persoana, pana la numirea unui nou Avocat al Poporului. Solutia la care a recurs Parlamentul pentru a mentine functionala institutia Avocatului Poporului, institutie indispensabila in cadrul democratiei constitutionale, cu un rol determinant in protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, este o consecinta logica a prevederilor constitutionale, intrucat, de vreme ce Legea fundamentala ii confera competenta de a numi Avocatul Poporului, acesta are, implicit, si posibilitatea de a reglementa interimatul functiei (…).”
Morar şi Pivniceru: „Parlamentul avea obligaţia de a declanşa procedura de numire a Avocatului Poporului”
Decizia majorităţii de şase de la CCR, însă, a fost atacată prin două opinii separate. Prima opinie separată a fost asumată în comun de judecătorii Daniel Morar, respectiv Mona Pivniceru. Aceştia au scris că, în acest caz, „Curtea nu face altceva decat sa legitimeze conduita Parlamentului, exercitata in afara cadrului legal si constitutional”. Tocmai de aceea, au arătat Morarşi Pivniceru, „în dezacord cu opinia majoritara, apreciem ca ori de cate ori legea prevede clar si neechivoc procedura de numire in functiile publice, Parlamentul are obligatia de a respecta rigorile legale si de a evita crearea unor situatii contestabile din punct de vedere constitutional. Astfel, in cazul dedus judecatii, Parlamentul avea obligatia de a declansa procedura de numire a Avocatului Poporului (…).”
Riscul interimatului: poate dura la nesfîrşit
Pericolul pe care-l sesizează cei doi judecători este că, practic, interimarul de la Avocatul Poporului ar putea ocupa funcţie pe o perioadă nedeterminată: „Procedand in afara cadrului legal si constitutional, prin art. 2 al Hotararii Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013, Parlamentul a creat o institutie juridica noua, si anume „delegarea” unui adjunct al Avocatului Poporului pentru indeplinirea atributiile functiei de Avocat al Poporului, pana la numirea unui nou Avocat al Poporului. Hotararea Parlamentului nu numai ca adauga la prevederile Legii nr. 35/1997, dar, fara a stabili un termen cert pana la care situatia tranzitorie sa isi epuizeze efectele, creeaza premisele unei numiri in functia de Avocat al Poporului pe o perioada nedeterminata, lasata la libera apreciere a autoritatii competente sa faca numirea. Or, o atare consecinta juridica, coroborata cu rangul constitutional al institutiei Avocatul Poporului, este de natura sa afecteze grav valori si principii constitutionale, precum statul de drept, democratia constitutionala si principiul respectarii obligatorii a Constitutiei si a legilor.”
Judecătorul CCR Minea: „interimatul s-ar putea eterniza”, „nu este de acceptat nici măcar o zi!”
„Este neindoielnic faptul ca indeplinirea atributiilor functiei de Avocat al Poporului inseamna ocuparea si detinerea functiei de Avocat al Poporului. Or, o asemenea demnitate publica nu poate fi detinuta I nici pe o perioada determinata de timp (perioada unui mandat) si nici pe o perioada nedeterminata (interimara si deci incerta ca durata) I de catre o persoana care nu indeplineste conditiile prevazute de lege. Prin urmare, apreciem ca este absolut necesara respectarea riguroasa a conditiei prevazute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, aceasta rezultand si din faptul ca interimatul – nefiind reglementat expres prin lege – s-ar putea eterniza, astfel ca nu este de acceptat ca functia de sef al institutiei Avocatul Poporului sa fie detinuta – nici macar o zi! – de o persoana care nu are pregatire juridica superioara si inalta competenta profesionala in domeniul dreptului.”
