Pereţii albi din sediul MNAC situat pe Calea Moşilor sunt plini de fotografii şi colaje de o sensibilitate specifică spaţiilor rurale. În poze apar ţărani pe uliţe desfundate, copii de mai multe etnii din sate de care nu am auzit, vaci, oi…În altele apar mai multe proiecte sprijinite cu bani norvegieni, cu mici clădiri moderne, instalaţii de procesare a alimentelor, restaurări, servicii medicale etc. Numele expoziţiei este Instantanee: retrospective şi oportunităţi. Câţiva studenţi de la Universitatea de Arte Bucureşti au documentat timp de o lună şi jumătate 15 proiecte realizate în România, în care au vrut să surprindă, spun ei, „procesul şi rezultatul”.
Între anii 2009 – 2011 România a beneficiat de 100 de milioane de euro prin intermediul mecanismelor de finanţare ale Spaţiului Economic European (SEE). Trei state care nu sunt membre ale Uniunii Europene – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein -, s-au implicat, alături de numeroase entităţi publice şi private româneşti, precum şi de o serie de organizaţii non-guvernamentale, în proiecte de protecţia mediului, sănătate, protecţia copilului, patrimoniu cultural, eficienţă energetică şi producţie sustenabilă. Nu mai puţin de 69 de proiecte individuale şi 150 de proiecte aparţinând organizaţiilor non-guvernamentale au primit bani de la EEA&Norway Grants sau, altfel spus, din buzunarul contribuabililor din Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.
„De când am devenit ambasador am călătorit foarte mult prin România şi am vizitat proiectele finanţate prin programele EEA şi Norway Grants, în care Norvegia este principalul donator, a spus ambasadorul Norvegiei la Bucureşti,” Øystein Hovdkinn, prezent la expoziţie. „Am vizitat fiecare regiune, de la Marea Neagră până în nordul ţării, în Munţii Maramureşului şi a fost un privilegiu să văd cum proiecte de succes capătă încet – încet viaţă, contribuind la dezvoltarea zonei în care erau implementate.”
„Zilnic aflăm din presă ştiri despre cât de slab este guvernul României, despre corupţie şi alte aspecte negative, dar prin intermediul acestor proiecte am întâlnit mulţi oameni foarte dedicaţi şi foarte muncitori, şi pe viitor am motive să fiu mai degrabă optimist, decât pesimist,” a mărturisit abasadorul.
Proiectele nu au fost uşor de implementat, mai ales din cauza birocraţiei greoaie din România, a suspiciunilor şi a rezistenţei la nou a ţăranilor.
„Ne-am concentrat asupra oamenilor şi a celor din spatele proiectelor,” a spus Anne Lise Rognlidalen, coordonatoarea proiectului Innovation Norway în România. Anne a stat timp de trei ani în Bucureşti, atât cât au durat proiectele, iar acum lucrează numai din Oslo. „A fost muncă grea. Mai ales din cauza crizei financiare, când multe proiecte publice au fost întârziate pentru că nu au putut participa la cofinanţări. La proiectele private am avut probleme cu finanţările bancare, încât a trebuit să anulăm unul dintre ele.”
La sfârşitul perioadei de finanţare şi implementare, norvegienii sunt mândri de rezultate. Au plecat de la idee, au trecut la proiecte pe hârtie şi au continuat cu imense eforturi de implemantare, convingere şi educare. Dacă vreţi să vedeţi o mică parte a acestor proiecte, vizitaţi în perioada 24 mai – 4 iunie la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), în clădirea Foto Anexa.
