In ultimele zile , asupra judecatorilor de la Curtea Constitutionala a Romaniei s-ar fi facut din nou presiuni, de asta data pentru golirea de continut a legii care reglementeaza functionarea Agentiei Nationale de Integritate, institutie care contoleaza averile demnitarilor, alesilor. Cea mai importanta dorinta: secretizarea averilor demnitarilor.
Presiunile asupra unor judecatori CCR s-au accentuat ieri dupa-amiaza, spun sursele RL, dupa ce Curtea a decis ca termenul pentru constestarea deciziilor ANI va ramane de 15 zile, iar parlamentarul vizat de conflict de interese trebuie demis imediat ce Parlamentul primeste raportul ANI.
––
UPDATE
CEL care ar fi CEDAT presiunilor este judecatorul Petre Lazaroiu, spun sursele Romaniei Libere, modificandu-se astfel raportul fragil de forte din Curte.
Se pare ca decizia finala va fi amanata pana la data de 28 martie.
Noua majoritate care s-ar fi format la CCR vrea secretizarea averilor si schimbarea formularelor de declaratii de avere si de interese, in care sa nu mai existe atatea rubrici si pentru soti, copii, ce tip de avere, cate case, terenuri, spatii comerciale, ce si cat detin la banci si la ce banci au conturile.
Daca se confirma secretizarea averilor si celealte modificari ale Legii ANI, se poate spune ca si CCR a fost subordonata ULS, asa cum s-a intamplat cu Consiliul Superior al Magistraturii.
––-
Reamintim ca, anul trecut, au fost facute presiuni si chiar amenintari cu moartea la adresa unor judecatori ai CCR pentru a consfinti demiterea presedintelui tarii, desi nu a existat cvorumul impus de lege.Atunci, desi a fost amenintata cu moartea, judecatoarea Aspazia Cojocaru NU A CEDAT.
Tot anul trecut, prin abuz, Guvernul Ponta a restrans ilegal, prin ordonanta de urgenta, atributiile CCR, dar a fost obligat de institututiile internationale ( Comisia de la Venetia, Comisia Europeana si chiar lideri europeni socialisti) sa renunte.
Acum se fac din nou presiuni asupra unor judecatori CCR, de asta data pentru a admite anihilarea ANI, prin admiterea unor sesizari de neconstitutionalitate a multor articole de lege care ii reglementeaza activitatea.
Baronul de Arges, care contesta Legea ANI, a fost aparat de liderii PSD, care au facut lant impotriva arestarii sale preventive
Sesizarea cea mai importanta, care se judeca astazi si care vrea sa goleasca de continut LEGEA ANI ( Legea 176/2010) , este cea a baronului PSD de Arges, Constantin Nicolescu, cel pe care PSD l-a aparat de arestarea preventiva, dispusa de instanta judecata la cererea DNA. Atunci, Nicolescu a scapat de arestarea preventiva, dar a fost trimis ulterior in judecata pentru mai multe infractiuni de coruptie, intre care si pentru faptul ca si-a atribuit , in calitatea de presedinte al Consiliului Judetean Arges, 18 contracte propriilor firme.
Pe rolul CCR mai exista si alte sesizari de neconstitutionalitate ale multor articole din LEGEA ANI, conexate la sesizarea lui Nicolescu, si anume cele facute de doctorul Vasile Astarastoae, fost rector al Univesitatii de Medicina si Farmacie Iasi si presedintele Colegiului medicilor, de Brandusa Novac, fost PDL, si de deputatul UDMR Karoly Kerekes, toti declarati ca fiind in conflict de interese.
Astarastoae a semnat, in calitatea de rector al UMF Iasi si de director al Institutului de Medicina Legala Iasi, 10 contracte de prestari servicii cu propria sa persoana si cu fiica sa, Daniela Astarastoae; Brandusa Novac, in calitate de director al Circului Globus, si-a atribuit 11 contracte propriilor firme, iar Karoly Kerekes si-a angajat sotia si copilul la propriul birou parlamentar, desi legea interzice.
DE ce se tem demnitarii de LEGEA ANI
Legea ANI ii obliga pe alesi si demnitari sa-si declare averile si interesele (firmele la care sunt actionari ei si membrii familiilor lor, asociatiile la care activeaza etc), care acum sunt publice pe paginile de internet ale institutiilor la care acestia lucreaza si pe portalul ANI. Astfel, orice neconcordanta poate fi descoperita de jurnalisti, de societatea civila care le monitorizeaza activitatea si care pot sesiza ANI sau ANI se poate autosesiza din articolele de presa.
De asemenea, publice sunt si contractele pe care institutiile publice le incheie cu diverse firme si astfel nu este greu de depistat care functionar public, demnitar, ales local sau parlamentar isi favorizeaza firmele la care sunt ei actionari sau membrii familiilor lor.
Daca se secretizeaza averile, este aproape imposibil de depistat ce averi au demnitarii nostri si cum si le-au dobandit.
O decizie de secretizarea a averilor si de anihilare a ANI va atrage critici dure de la institutiile europene, mai ales ca activitatea ANI a fost laudata in toate rapoartele de tara din cadrul Mecanismului de Cooperarea si Verificarea, instrument al Comisiei Europeana de a monitoriza reformele din tarile care adera la Uniunea Europena.
Ce contesta baronul PSD de Arges si ceilalti reclamanti ai legii ANI
Printre articolele contestate de Nicolescu, Novac, Astarastoaie si Kerekes se află şi cele care prevăd termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea lor către Agenţie, activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Astfel, Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, a contestat, în procesul cu ANI, dispoziţiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) şi g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 şi ale art.33 pct.1, 3 şi 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei.
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice este contestată – în ansamblu ei precum şi art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13 – 19 şi art.20 – 26 din acelaşi act normativ – în dosarul, repus pe rol şi conexat, al deputatului Karoly Kerekes şi al fostului parlamentar Brânduşa Novac.
A fost repus pe rol şi dosarul preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) şi alin.(2) din Legea 176/2010 şi ale art.13 şi art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum şi ale art.215 alin.(3) din Legea educaţiei naţionale 1/2011.
După intrarea în vigoare a Legii 176/2010 au mai fost ridicate în faţa CCR excepţii de neconstituţionalitate privind prevederi din acest act normativ în alte 11 dosare însă toate au fost respinse de Curte ca nefondate.
USL a anuntat de multe ori ca vrea desfiintarea ANI
Reamintim ca lideri ai USL au anuntat de mai multe ori ca vor sa desfiinteze ANI, care le monitorizeaza averile. Ulterior, insa, la presiunile Comisei Europene, s-a renuntat la astfel de declaratii, dar se pare ca se actioneaza subteran, prin presiuni asupra unor judecatori ai CCR, spun sursele Romaniei Libere.
Tactica a fost exersata zilele trecute la Consiliul Superior al Magistraturii, unde doi judecatori, extrem de critici la imixtiunile politicului in treburile Justitiei, au fost eliminati prin uneltele ministrului Justitiei, Mona Pivniceru, si prin presiuni si chiar amenintari facute asupra membrilor CSM de doua asociatii profesionale si de un miting vocal din fata instaitutiei, coordonat de AVRAMUTA, membru PNL, premiat la congresul partidului pentru consecventa cu care protesteaza, dupa cum Romania Libera a relatat deja.
La rand, dupa CCR, ar urma subordonarea serviciilor secrete, spun sursele Romaniei Libere.
Reamintim ca nu este singura data cand se restrange legea ANI. În aprilie 2010, CCR a declarat ca fiind neconstituţionale mai multe dispoziţii din Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI, decizie în urma căreia instituţia şi-a pierdut o mare parte din atribuţii.
Curtea a motivat atunci că rolul ANI de a stabili definitiv incompatibilitatea si conflictul de interese este neconstitutional si a fost transferat acest rol instantelor de judecata, care prin decizii definitive stabilesc starile de incompatibilitate sau de conflict de interese.
